Archive for noiembrie 2009

Romanii il sarbatoresc azi 30 noiembrie pe ocrotitorul spiritual al tarii, Sfantul Apostol Andrei

0



Azi 30 noiembrie este praznuit Sfantul Apostol Andrei, considerat a fi ocrotitorul spiritual al Romaniei. Dintre apostolii Mantuitorului Iisus Hristos, Sfantul Andrei este singurul care a ajuns pe teritoriul tarii nostre, in Dobrogea, unde a intemeiat primele comunitati crestine. Traditia populara spune ca in aceasta zi, fetele isi pot afla urisitul. Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna". 

Sfantul Apostol Andrei a fost din Betsaida, fiind fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul, insa dupa ce a auzit despre Botezul lui Iisus in Iordan, L-a urmat pe Hristos.

Traditia bisericii ne spune ca, dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime, apostolii au tras la sorti si au mers in toata lumea, pentru propovaduire. Atunci, acestui intai chemat, i-a cazut sortul sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (adica Dobrogea noastra) si pana in Crimeia.

Tot din traditie, mai stim ca Sfantul Andrei a avut si un sfarsit de mucenic, fiindrastignit, la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus "Crucea Sfantului Andrei".

In traditia populara, exista numeroase obiceiuri care se practica de ziua Sfantului Andrei. Astfel, a ramas obiceiul ca in ajun de 30 noiembrie, fetele sa-si faca o turta din faina si sare. Jumatate din aceasta turta este mancata, iar jumatate este pusa sub perna de fetele care vor sa-si vada ursitul. Se spune ca celor care le este dat sa se marite in anul urmator, le apare in vis ursitul, aducandu-le o cana de apa.

Un alt obicei mai spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, ca sa-si viseze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.

Se mai spune ca in ziua Sfantului Andrei nu e bine sa lucrezi. 

Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi usoara. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.




Sursa:Maramuresul Online


TRADITII – Tinerele morosence isi pregatesc pogaciul pentru a-si visa ursitul in noaptea de Sfantul Andrei


Traditiile din noaptea de Sfantul Andrei se pastreaza cu sfintenie in unele sate maramuresene. Batranii locului spun ca noaptea care vine este una magica, in special pentru tinere. Potrivit obiceiului, acestea trebuie sa ajuneze intreaga zi de Sfantul Andrei, iar seara sa manance o coca framantata chiar de ele si coapta pe plita. Asa, spune traditia, tinerele care sunt de maritat pot sa-l viseze pe flacaul care le este sortit. In satul Breb, pregatirile pentru noaptea de Sfantul Andrei sunt in toi. Aici, vechile obiceiuri sunt inca vii, iar fetele de maritat cred ca la miezul noptii isi vor vedea ursitul in vis. Postul pe care tinerele trebuie sa il tina pentru a-l visa pe cel care urmeaza a le fi sot nu este deloc usor. Cu toate acestea, multe sunt dispuse sa faca un sacrificiu ca sa vada cine le va lua de neveste.
Vezi video














Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, luni, 30 noiembrie 2009

In Maramures traditiile si obiceiurile sant inca vii

0





Craciunul continua sa fie in Maramures o sarbatoare la care traditiile si obiceiurile se pastreaza cu sfintenie, cel mai bine acesta putand fi vazute la sate. Si in marile orase insa, in Ajunul Craciunului se pot vedea insa grupuri de colindatori, tineri si batrani, care merg sa vesteasca pe la prieteni Nasterea Domnului. Lumea petrece impreuna cu familia si prietenii trei zile intr-una. Craciunul nu inseamna insa doar cele trei zile, numite «ale Craciunului satul». Sarbatoarea are trei etape: perioada de pregatire, postul si toate celelalte actiuni in care intra curatirea casei, a curtii, a mormintelor; apoi mai e perioada cuprinsa intre 23 decembrie (Ajunul Ajunului) si 31 ianuarie, iar ultima este perioda dintre Anul Nou (numit in vechime Craciunul cel mic) si Boboteaza.



Maramuresul este inca un loc in care se pot auzi glasurile copiilor si tinerilor, dar si ale celor batrani care vestesc Nasterea Domnului Iisus, dar intai de toate intreaba: “Slobodu-i a colinda?”.

Lectorul universitar doctor Delia Suiogan de la Universitatea de Nord Baia Mare este de parere ca atat timp cat colinda si colindatul nu vor pieri, sarbatoarea Craciunului nu isi va pierde farmecul in Maramures. ”Colindatul in comun este un ritual stravechi cu functionalitate magico-simbolica foarte complexa. Ceremonialul contine elemente de cult al soarelui, elemente de cult al mortilor, dar si elemente de cult agrar”, a precizat specialistul etnolog.

”Steaua” si ”Capra”, distractia coconilor

In Ajunul Craciunului, in satele din Maramures primii care pleaca la colindat sunt copiii. Cu traistutele in gat, acestia merg pe la case ca sa anunte marele eveniment care se va produce, iar in schimbul colindei lor se obisnuiste sa se ofere colacuti, nuci, mere, iar acum, din ce in ce mai des, se dau bani.



Se umbla cu ”Steaua” sau cu ”Capra”, al carei joc (omorarea, bocirea, inmormantarea, invierea), la origine, a fost un ceremonial grav. Delia Suiogan a aratat ca alaiul caprei aminteste de alaiul dionisiac al personajelor jumatate om, jumatate animale intalnite la traci, la grecii antici si la romani. Copiii isi confectioneaza din timp obiectele necesare, improvizand cu ce gasesc prin sertarele mamelor, mai ales ca ”steaua” cu care se merge la colindat trebuie sa fie neaparat stralucitoare, iar ”capra”, cat mai inzorzonata si galagioasa.



In unele zone, in afara acestor obiceiuri se mai pastreaza si ”Viflaimul”, un teatru popular in care apar personajele biblice care au legatura cu momentul Nasterii Domnului. Sunt putine localitatile Maramuresului in care mai este prezentat spectacolul, si datorita numarului mare de personaje, peste 20, dar si a pregatirilor minutioase care trebuie facute cu mult timp inainte. In Ieud, dar si in alte localitati de pe Valea Izei traditia s-a mai pastrat, chiar daca ”Viflaimul” nu este prezentat chiar in Ajunul de Craciun.



”Jocul mosilor”, o arta a deghizarii

Delia Suiogan a aratat ca ”in cadrul sarbatorilor de iarna, un rol important l-a jucat si il mai joaca inca deghizarea si travestirea, practicate in jocul cu masti. Cei ce se mascau, individual sau in grup, urmareau ca, pe langa proectia reala sau magica sa obtina, cu ajutorul mastilor si legatura spirituala cu presupusele forte supraomenesti”. Ea a aratat ca ”purtatorul mastii este patruns de forta ei, este scos din timpul si spatiul profan”, iar ”masca isi pastreaza functia de pacalire, cu intentia de a asigura celui care o poarta o trecere mai usoara peste «pragurile» pe care le are de depasit, pentru ca masca presupune si o serie intreaga de interdictii, dar ii si da dreptul la un comportament ce iese din tiparele cotidianului, realului imediat”.



Ea a mai adaugat ca, in Maramures, un loc important il ocupa mai ales in anii nostri jocul mosilor, la originea caruia se pare ca au stat ceremoniile cu masti din noptile de priveghi - ritual stramosesc de cinstirea mortilor. ”Masca propriu-zisa de mos maramuresan executata din blana de cornute, desi aminteste de animalul originar se deosebeste de masca similara din restul zonelor etnografice ale tarii prin faptul ca nu au coarne”, a spus Delia Suiogan. Potrivit acesteia, jocul mosilor este un moment aparte si se remarca prin ingeniozitatea celor care se deghizeaza si bat la usile gazdelor sa le sperie si sa le ureze fericire si sanatate.



Colacutul dat colindatorilor, un simbol al soarelui

Etnologul a mai spus ca un loc important il au si obiectele legate de colindat, amintind de bata, care este vazuta ca un ”arbore al vietii”. Atingerea portilor si a femeilor, dar si bataia repetata atat in podeaua casei, cat si in pamantul din curte cu bata are rol fertilizator, potrivit credintelor din Maramures.



De asemenea, un alt obiect ritualic, care nu lipseste din gospodariile maramuresenilor de Craciun, este colacul, care este un simbol al soarelui, dospirea aluatului din care se face semnificand fertilitatea. Mai sunt insa marul - aliment sacru si “fruct al cunoasterii”, si nuca, care este asimilata si “oului cosmic”. Toate aceste se regasesc pe mesele de Craciun in toate gospodariile din Maramures, chiar daca modernismul si-a facut loc chiar si in zonele rurale.



”Toate simbolurile folosite de catre actantii ritualurilor, fie de natura gestuala, obiectuala, fie de natura animala sau vegetala etc. au rolul de a reconstitui mitul (cel al Creatiei originare sau cel Crestin). Nimic nu este accidental, totul se supune ordinii instituite de memoria mitica. Sarbatoarea Craciunului sau cea a Anului Nou, si nu numai, devin o forma de participare directa la acea ordine cosmica”, a spus Delia Suiogan. Ea a recunoscut ca obiceiurile au fost ”remodelate” periodic de membrii comunitatii.



Superstitiile de Craciun au locul lor in zilele de sarbatoare

Prin urmare, sunt extrem de rare situatiile in care podelele casei sunt acoperite cu fan proaspat, iar sub fata de masa sunt puse paie pentru dobandirea bunastarii. De asemenea nu se mai leaga cu lanturi picioarele mesei, obicei care se practica pentru a opri animalele salbatice sa atace vitele din curti si sa indeparteze raul din casa.



Superstitiile persista insa, astfel incat nu se da cu matura de Craciun, nu se spala rufe si nu se da nimic cu imprumut. De asemenea, se da de mancare pe saturate animalelor din gospodarie, inclusiv cate o bucatica de aluat dospit, despre care se crede ca le va feri de boli. In unele zone, se spune ca daca in seara de Ajun, animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa. Mai exista si credinta ca acei care plang in Ajun vor plange tot anul care vine, iar in dimineata de Craciun este bine sa te speli pe fata cu apa de izvor in care se pune un banut de argint.



Pregatirile de Craciun sunt obligatorii in Maramures, iar tarancile folosesc acest prilej ca sa isi scoata la iveala zestrea lor sau ale fetelor de maritat. Sterguri frumos tesute, perne imbracate in fete brodate cu migala, pleduri colorate sunt scoase din dulapuri si asezate in incaperi, mai ales in cea in care sunt primiti colindatorii. Din case nu lipseste nici bradul, impodobit acum cu beculete si globuri chinezesti, iar altadata cu nuci, mere ori siraguri de boabe de fasole alba in loc de beteala.

Masa de Craciun, momentul magic al sarbatorii

Cel mai important este ca de Craciun casa sa fie curata si impodobita de sarbatoare, iar masa sa fie plina, pentru ca adunarea membrilor familiei in jurul mesei si al bradului este elementul cel mai bine conservat. Delia Suiogan a aratat ca ”obiceiul apare ca o forma de reconstituire a strangerii tuturor ai casei in jurul buturugii sacre ce se aprindea in vatra casei in Ajun si care are rostul de a-i incarca cu putere pe participanti”. De altfel, chiar exista credinta ca in noaptea de Craciun nu e voie sa se stinga focul in soba, astfel incat barbatul casei obisnuia sa puna pe foc o buturuga mare.



Delia Suiogan a spus ca reunirea in jurul mesei de Craciun ete ”revenirea in cerc, ce ar putea fi interpretata ca o forma de initiere ori reinitiere. Pornirea din acest centru «tare» da posibilitatea reconstituirii propriului «centru», astfel incat fiecare casa devine o repetare a «Centrului Lumii», participantii avand prilejul sa se incarce cu putere”. Cat priveste ospatul, acesta se face pentru asigurarea bunastarii, dar este si o forma de sacrificiu: al porcului pentru prepararea carnatilor si caltaboslului, precum si al bobului de grau pentru a face painea.



Ritualuri pentru sanatatea si prosperitatea familei

Delia Suiogan a mai aratat ca ”foarte multe ritualuri au fost pastrate. Unele nu mai sunt simtite ca obiceiuri, fiind privite ca actiuni obisnuite, dar fac parte din acea serie lunga de gesturi simbolice care ii permit individului ca, periodic, sa aiba sansa unui nou inceput.”



Ea a dat ca exemplu taiatul porcului, care este simtit si astazi ca un ritual deosebit de important, gestul amintind de jertfele aduse zeitatilor care se nasteau si mureau periodic, in perioadele de innoire a timpului calendaristic. Sacrificarea acestuia se facea inainte intr-o anumita zi, cea de Ignat si in zorii zilei. Chiar daca data nu se mai respecta, se pastreaza inca o serie intreaga de ritualuri, care au menirea sa asigure sanatatea si prosperitatea in familie in Noul An. Astfel, porcul nu trebuie vaitat si toate activitatile din timpul taierii lui trebuie sa fie insotite de voie buna si de urari.



”In Maramures, se face semnul crucii cu sange pe fruntea coconilor (n.r. – copiilor) ca acestia sa fie sanatosi si puternici. Contactul cu carnea animalului, implicit cu sangele acestuia, inseamna transferul de putere, de viata asupra celui care consuma acest aliment. In acelasi timp, animalul devine mediator intre lumi, intre om si zeu/divinitate, intre om si stramosii sai”, a precizat lectorul universitar.



Colinda, o posibila ”cheie” spre portile cunoasterii

Craciunul se identifica in Maramures prin colinda, care, in ciuda presiunilor asupra folclorului, nu s-a ”manelizat”, ci s-a pastrat asa cum era cantata de strabuni. Etnologul este de parere ca ”atata vreme cat nu se va apela la mimare si gratuit, Craciunul va ramane acelasi, un timp al bucuriei si al renasterii”, precizand ca i-ar placea ca si peste cinci ani sarbatorea sa fie la fel de frumoasa ca acum, desi se teme ca ”pierderea identitatii ar putea conduce in interiorul procesului de globalizare la fenomenul de dezagregare”.



”Redescoperirea adevaratelor sensuri ale unor gesturi sau obiecte poate sa contribuie la pastrarea traditiei. Astfel, ceremonialul legat de colindatul in comun apeleaza la o serie intreaga de obiecte incarcate de sens si valoare, tocmai datorita functiei lor de mediere intre om si natura, intre om si Cosmos. Ele nu mai sunt simple obiecte, devenind forme de comunicare intre lumi. Colinda mai poate primi si sensul de indicare a directiei, devenind o posibila «cheie» care sa-i deschida Fiintei unele porti spre cunoastere”, a concluzionat etnologul.
CRACIUN FERICIT!



Autor: Maramuresul Online

Cate tipuri de orgasme cunosti ? Nu cred ca le stii pe toate...

0


Chiar daca barbatii pot oferi dovezi palpabile ale unei astfel de experiente, aceasta nu inseamna ca femeilor le este refuzat privilegiul de avea orgasm in timp ce viseaza (cu ochii inchisi). In plus, orgasmele nocturne sunt traite cu o intensitate mult mai mare de reprezentatele sexului frumos.


Va prezint cateva dintre ele...

  • 1. Astmatica: Aahh… ahhh… ahhh! (intelege cineva?!?)
  • 2. Geografica: Aici, aici, aici, aici! (ar putea incerca si cu coordonate: latitudine nordica 45 de grade,longitudine estica 23 de grade SAU …ooooo….oooo…du bist Vezuvius…ich komme!…ich komme!)
  • 3. Matematiciana: Mai mult, mai mult, mai mult, mai mult! (sau: integreaz-o,integreaz-o…)
  • 4. Religioasa : Oh Doamne, oh Doamne!
  • 5. Sinucigasa: Mor, mor!
  • 6. Criminala: Daca te opresti acum, te omor!
  • 7. Zootehnista: Vino taurul meu, vino! (?!?)
  • 8. Cheerleader: Da-i… da-i… da-i!
  • 9. Profesoara de engleza: Oh… yes, oh… good…
  • 10. Tipul Primul proiect: Nu te opri! Continua, continua!
  • 11. Negativa: Nuuu, nuuuuuu!
  • 12. Pozitiva: Da… da… daaaaaaaaaaaa!
  • 13. Profesoara: Da… asa… pe acolo… foarte bine… corect… perfect.
  • 14. Dezinformata : Ce e asta?… De ce?… Ce-mi faci? (asta e cea mai tare)
  • 15. Analista de sistem: OK. Procesul s-a terminat cu succes.
  • 16. Clarvazatoarea: Simt ca vine… aproape ca a venit… il vad, il vad.
  • 17. Orgasmul fals: Oh, oh, acuma da-te jos!
  • 18. Orgasmul confuz: Oh da, oh nu, Oh Doamne…
  • 19. Orgasmul fotbalist: Se apropie de poarta,avanseaza…gooooooooooooool !!!
  • 20. Orgasmul profetic: Vin! Viiiiiiiiiiiin!

Sursa: Maramuresul Online

                                                                      Vezi si video
















Maramuresul OnlineMaramuresul Online


In by Moroșanul, sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Ţuica de prune a 'noasta cea de toate zilele…

0


Deşi aparţine gastronomiei, deoarece numai cu ea alcătuieşte un întreg, totuşi în ultima perioadă, şi-a obţinut un loc şi o reputaţie separat de aceasta. Ţuica de prune deja devine un brand al Maramureşului şi constituie un element de atractivitate pentru mulţi turişti, fiind foarte căutată.
Multi o mai numesc palinca sau horincă. Fabricarea şi prezenţa acestei băuturi pe masa localnicilor este tradiţională şi la fel de importantă ca îndeplinirea oricărui alt obicei. Modul de fabricare este specific fiecarei zone.

 În Maramures fructele care nu se păstrează pentru consum, se depozitează în căzi şi se pun la dospit, adică la fermentat. După dospire, se fierb în cazane speciale şi se obţine horinca, o băutură foarte tare, de aproximativ 50 grade dar ajungând de cele mai multe ori până la 55 grade C. Turiştii care gustă şi beau din această băutură fac primul pas spre sufletul deschis al locuitorilor, cunoscuţi ca fiind “dintr-o bucată”.
Este foarte important momentul culesului fructelor(doar prune sau mere), punerea lor la dospire, fierberea la cazan, urmată de umplerea butoaielor destinate păstrării băuturii. Cu cât durata de păstrare este mai mare, cu atat ţuica este mai parfumată şi mai aromată. Cazanul trebuie să fie obligatoriu din cupru. Calitatea apei de răcire trebuie şi ea atent supravegheată. Fabricantul are totdeauna lângă el cateva mostre din ţuica din anii trecuti, astfel încât producţia de anul acesta să nu fie cu nimic mai prejos. Ţuica de prune este poate singura băutură care este şi aperitiv, şi digestiv şi medicament, cand este administrat corect.
Horinca este un fel de adjuvant al gastronomiei, aceasta avand un aport caloric ridicat.
Sursa: Maramuresul Online












Maramuresul OnlineMaramuresul Online

TRADITII – Rapsodul Grigore Lese a devenit ,,ambasadorul” Rezervatiei Biosferei Muntii Rodnei

0



Rapsodul popular maramuresean, Grigore Lese se ocupa de promovarea Rezervatiei Biosferei Muntii Rodnei. Pentru ca zona sa fie facuta cunoscuta publicului, administratia parcului a decis sa-l numeasca pe Grigore Lese, ,,parintele cultural” al Rezervatiei Biosferei din Muntii Rodnei.

Rapsodul popular Grigore Lese,celebru pentru modalitatea unica de interpretare a horii in grumaz, o traditie inca vie in Tara Lapusului, a fost numit ,,ambasadorul Rezervatiei Biosferei Muntii Rodnei”. Administratia Parcului National Muntii Rodnei isi propune sa imbine astfel natura si traditiile pentru promovarea cat mai buna a zonei.

Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei a primit acest statut in 1979, alaturi de Retezat si Delta Dunarii, suprapunandu-se acum peste parcul national cu acelasi nume si fiind una dintre cele mai importante arii protejate din Romania datorita diversitatii sale geologice, biologice si culturale. Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei se suprapune etnografic peste doua dintre cele mai bogate areale - tara Maramuresului, in nord si Nasaudului, in sud.





“Speram ca acesta sa fie primul pas in vederea unei colaborari ulterioare intre Administratia Parcului (Rezervatiei Biosferei) Muntii Rodnei si Grigore Lese, astfel incat traditiile, mestesugurile, obiceiurile si datinile specifice locale sa fie scoase la iveala publicului larg, in vederea asigurarii unei perpetuari a celor ce dau unicitate zonei. Avand alaturi un adevarat reper in conservarea patrimoniului cultural, dorim sa imbinam cele doua componente - natura si cultura, astfel incat Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei sa se ridice la nivelul unui adevarat sit UNESCO bazat pe o comuniune desavarsita intre om si natura'', se arata in comunicatul semnat de biologul Claudiu Iusan.
Sursa: emm.ro












Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, vineri, 27 noiembrie 2009

Gheorghe Turda a cântat şi la Securitate

0



Interpretul şi-a denunţat în scris o mătuşă care dorea să plece în Italia. Cântăreţul de muzică populară Gheorghe Turda şi-a turnat la Securitate o mătuşă, conform documentelor CNSAS. Ruda interpretului intenţiona să fugă din România.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cere Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Gheorghe Turda (61 de ani).

Interpretul - care are grad de general de brigadă - a fost verificat de CNSAS întrucât a ocupat funcţia de director al Centrului Cultural Naţional din cadrul Ministerului Internelor.

CNSAS susţine că miliţienii au intenţionat să-l recruteze pe Gheorghe Turda, dar au renunţat întrucât acesta nu corespundea scopurilor urmărite de Securitate.

Într-un raport din anul 1971, un ofiţer de Securitate arăta că Gheorghe Turda s-a prezentat de bunăvoie la postul de miliţie şi a relatat următoarele: „Mătuşa mea Konradt Ileana intenţionează să plece din ţară definitiv. Are aprobat un paşaport la data de 8 august 1971 de către Inspectoratul de Miliţie şi Securitate Maramureş".

„Dacă pleca, aş fi avut probleme"

„Mi-am apărat numele şi cariera, nu am vrut să-mi distrug viitorul", a declarat Gheorghe Turda pentru „Adevărul" cu privire la denunţul făcut la Securitate.

„Această decizie am luat-o într-un consiliu la care a participat toată familia. Dacă mătuşa noastră pleca, noi am fi fost urmăriţi în ţară şi am fi avut probleme", a explicat cântăreţul. El susţine că miliţianul din satul natal, Săpânţa, l-a ameninţat că va avea probleme din cauza unei relaţii pe care a avut-o cu o studentă străină.

„Am avut o relaţie de câteva zile cu o studentă din Olanda. Eu eram student la Conservatorul din Cluj, la Bel Canto, iar ea a venit să viziteze Cimitirul Vesel din Săpânţa. A fost şi pe la mine pe acasă, iar şeful de post din sat a văzut-o şi a făcut un raport, trebuia să dea explicaţii mai sus", a mai povestit Gheorghe Turda.

Cronologic, decizia de a o denunţa pe mătuşa lui s-a luat doar după ce a fost chemat de miliţian să dea explicaţii despre relaţia cu olandeza. Gheorghe Turda ne-a spus că, din câte ştie, mătuşa sa a decedat.


Paşaportul mătuşii, retras de miliţie

Intenţia rudei de a părăsi România i-a fost mărturisită lui Gheorghe Turda chiar de către aceasta, moment în care l-a şi întrebat cum şi-ar putea obţine fetiţa după ce va rămâne în Italia. Tot atunci, mătuşa i-ar mai fi spus că vrea să plece cu un bărbat cu care a luat această hotărâre în timp ce a fost la odihnă în primăvara acelui an.

Gheorghe Turda nu a putut dezvălui identitatea bărbatului, precizând în faţa miliţienilor că nu-l cunoaşte. Ca urmare a acestei informări, securistul a propus ca Ilenei Konradt să nu i se elibereze paşaportul şi, mai mult, să fie cercetată pentru stabilirea identităţii cetăţeanului cu care intenţionează să plece din ţară. Propunerea ofiţerului a dus în final la retragerea paşaportului pentru „intenţii de rămânere în străinătate".

Potrivit CNSAS, „este de notorietate faptul că intenţia de a rămâne în străinătate era privită cu suspiciune de către organele de drept, deoarece cetăţenii români puteau oferi informaţii despre situaţia economică şi socială a României, destrămând astfel barierele informaţionale controlate de partid". CNSAS nu a descoperit în acest dosar un raport oficial de recrutare sau un angajament de colaborare cu Securitatea.

Proces

Acţiunea CNSAS împotriva lui Gheorghe Turda va fi judecată la Curtea de Apel Bucureşti la 8 decembrie, iar cântăreţul a spus că se va duce şi se va apăra, întrucât el nu a fost colaborator al Securităţii.

„Eu am fost cel urmărit"

Gheorghe Turda a ţinut să precizeze că nu a colaborat cu Securitatea şi nu a semnat niciun angajament. „Pot să spun că am fost urmărit, deoarece plecam mult din ţară, iar Securitatea a aflat că mi s-a propus să rămân în Germania", ne-a spus rapsodul.

„Odată, la finalul unui turneu în Iugoslavia, un securist din Baia Mare m-a rugat să-i duc un pachet soţiei sale. Eu ştiam că sunt urmărit şi am refuzat. Era securistul care se ocupa de supravegherea artiştilor", a mai spus Gheorghe Turda.

CNSAS îl acuză pe interpretul de muzică populară că în urma informaţiilor furnizate de bunăvoie la Securitate, mătuşii sale i-a fost încălcat dreptul la liberă circulaţie, dar şi dreptul la viaţă privată prevăzut în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Sursa: Adevarul.ro












Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, joi, 26 noiembrie 2009

Socant : Traian Băsescu a fost surprins lovind un copil, în timpul unui miting electoral organizat în 2004 la Ploieşti

0



Imagini surprinzatoare, prezentate de jurnalistii de la Gardianul, cu presedintele Traian Basescu, pe vremea cand se afla in campanie electorala, in 2004.





Aflat la Ploiesti, unde era amenajata o scena de campanie, Traian Basescu s-a aplecat sa asculte cererea unei femei.
In apropiere de aceasta, un copil pare ca spune ceva care il supara pe presedinte, pentru ca se alege cu un tratament neobisnuit: Traian Basescu pare sa-l loveasca direct in fata.
"Va asigur ca o sa ma uit si o sa va dau o explicatie. Nu imi dau seama. A spus copilul ceva? A vorbit urat? Va asigur ca voi da o explicatie publica" a spus Traian Basescu, invitat la Realitatea TV, la vederea filmului. "Nu stiu daca nu cumva acel copil i-a vorbit urat femeii" a continuat el. Presedintele Basescu a anuntat ca trebuie mai intai sa vizioneze imaginile in cauza si mai apoi va putea oferi o explicatie.

Sursa: Maramuresul Online















Maramuresul OnlineMaramuresul Online

Grupul Taina - Colinde de Craciun

0




Iulian Andrei, Lavinia Ana-Maria Andrei, Vasile Barbul, Gabriela Ciuban, Angelica Dumitraş, Florica Răcăşan, Alin Vasile Rodean, Emil Rodean, Doru Todoruţ & Alin Ioan Vesalon - voices
Stoian Ciocan - clarinet
Ioan Eleodor - guitar
Sebastian Ciocan - keyboards & arrangement

01. Dumnezeu de la-nceput (3:40)
02. Se luară, se duseră (1:56)
03. Deschide uşa, creştine (3:31)
04. Sus în 'naltul cerului (3:21)
05. Scoală gazdă din pătuţ (1:37)
06. Noi ducem colinda (3:18)
07. Colo sus în vremea aceea (4:04)
08. Oile-n flori dalbe de măr (3:00)
09. Mândru-i cerul (2:08)
10. Trei flori sfinte (2:29)
11. La fântână în grădină (1:20)
12. O, ce veste minunată! (5:04)
13. Colo sus şi mai în susu (4:03)
14. Colinduţă cu coduţă (2:14)


Descarca | Download

Sursa:Maramuresul Online














Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, miercuri, 25 noiembrie 2009

PREGATIRI - SARBATORI - Rafturile magazinelor din Maramures sunt doldora de podoabe pentru Craciun

0


Odata cu apropierea lunii cadourilor, rafturile magazinelor se dovedesc neincapatoare pentru ''noianul'' de podoabe de Craciun. Globuri, ghirlande, lumanari parfumate, brazi artificiali sau Mosi Craciuni cantareti sunt doar cateva dintre articolele de sezon pe care baimarenii le pot gasi deja in shopurile din oras.

Cu toate ca zapada se lasa inca asteptata si mai este inca o luna pana cand Mos Craciun va trece pe la casele maramuresenilor, rafturile magazinelor sunt ticsite de marfuri specifice sarbatorilor de iarna. Preturile au ramas aceleasi ca si anul trecut, iar marfa este mai diversificata si mai multa ca niciodata, sustin comerciantii.

Corina Bud, vanzatoare intr-un magazin din centrul orasului Baia-Mare,care comercializeaza astfel de produse, a spus ca preturile sunt accesibile oricarui buzunar.
„Suntem foarte bine aprovizionati cu marfa de sezon. Preturile au ramas aceleasi de anul trecut si putem spune ca sunt accesibile pentru toate buzunarele. Avem globuri de toate formele si culorile, brazi si braduti, ghirlande si tot ceea ce si-ar putea dori oamenii pentru Craciun,”a detaliat aceasta.

Pretul globurilor variaza intre 1 leu si 12 lei, cele mai ieftine fiind globurile simple. Cele mai scumpe sunt globurile lucrate manual. Ghirlandele au preturi intre 6 lei si 50 lei, in functie de model si lungime, in vreme ce lumanarile costa intre 0,3 lei – 20 lei.

Baimarenii care se gandesc la problemele de mediu sau cei care vor sa faca economie pot gasi in magazine brazi artificiali de diferite inaltimi si preturi. Astfel, un brad artificial cu o inaltime de 1,80 m costa 66 lei, iar unul de 2,10 m, cu o coroana bogata, costa 135 lei.
Sursa: emm.ro















Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, marți, 24 noiembrie 2009

Alegeri 2009 : In turul doi avem de ales intre Traian Basescu si Mircea Geoana

1

Traian Băsescu şi Mircea Geoană au intrat în turul II, potrivit exit-pollului INSOMAR







Candidatul susţinut de PD-L, Traian Băsescu, şi candidatul PSD, Mircea Geoană, se vor înfrunta pe 6 decembrie pentru funcţia supremă în stat. Potrivit exit-pollului INSOMAR de la ora 19.00, Traian Băsescu a obţinut 32,8 % din voturi. Pe locul doi s-a clasat Mircea Geoană cu 31,7% din sufragii, urmat de Crin Antonescu cu 21,8 %.



Pe locul patru s-a clasat candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, cu 4 procente, urmat de Kelemen Hunor cu 3,6 procente. Pe locul şase s-a clasat candidatul independent Sorin Oprescu, cu 3,5%, urmat de George Becali, candidatul PNG-CD, cu 1,7 procente.

Remus Cernea a obţinut doar 0,4%, Eduard Manole a fost votat doar de 0,2% din alegători, iar Ovidiu Cristian Iane - 0,1%.

Candidatul Partidei Romilor, Constnatin Ninel Potîrcă, a obţinut 0,1. Pe ultimul loc s-a clasat Constantin Rotaru cu 0,1%.

Următorul anunţ INSOMAR va fi la ora 23.00 cu rezultate de la închiderea urnelor.

Sursa: Maramuresul Online
























Maramuresul OnlineMaramuresul Online




22 noiembrie: 12 candidaţi aşteaptă votul a peste 18 milioane de români

0


Alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, primele care au loc decalat faţă de alegerile parlamentare, după modificarea Constituţiei din 2003, se vor desfăşura duminică în 21.706 secţii de votare, dintre care 3.359 speciale, în primul tur fiind înscrişi 12 candidaţi.

În cursa pentru preşedinţie se află 12 candidaţi. Aceştia sunt, în ordinea de pe buletinul de vot: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoană (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Băsescu (PD-L), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNGCD), Ovidiu Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM) , Remus Cernea (Partidul Verzilor), Constantin Ninel Potîrcă (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă).

Potrivit Legii, sistemul electoral folosit pentru alegerea Preşedintelui României este sistemul electoral majoritar, iar modul de scrutin este cel uninominal. Astfel, este ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, care va avea loc pe 6 decembrie. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale va avea loc la 22 noiembrie. În aceeaşi zi, românii îşi vor putea exprima, prin referendum, şi opţiunea pentru un Parlament unicameral, cu maximum 300 de membri.
Campania electorală s-a încheiat astăzi, 21 noiembrie 2009, în preziua alegerilor, ora 7.00. Potrivit Legii pentru alegerea preşedintelui, continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat este considerată contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.

Tot la 21 noiembrie, se afişează la sediul fiecărei secţii de votare câte un buletin de vot, vizat şi anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Pe 22 noiembrie, votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

La prezidenţialele din 2009 sunt 41 de circumscripţii electorale la nivel judeţean, o circumscripţie la nivelul Capitalei şi una care va reprezenta diaspora.

Pentru alegerile de duminică au fost organizate 21.706 secţii de votare, dintre care: 18.053 de secţii permanente, 3.359 de secţii speciale, dintre care 71 în unităţi sanitare, la care se adaugă 294 de secţii în străinătate.

Numărul persoanelor care au drept de vot este de 18.317.920 de cetăţeni români

Autorităţile au informat că au fost tipărite peste 22 de milioane de buletine de vot, dintre care 20.859.123 de buletine pentru secţiile permanente, 1.227.992 de buletine pentru cele speciale şi 600.000 pentru secţiile din străinătate. Numărul de buletine tipărite pentru secţiile permanente a fost calculat în funcţie de numărul alegătorilor aflaţi pe liste plus 10%.

În cazul în care alegătorii care se află în imposibilitatea de a vota, aflându-se în spital sau acasă, aceştia pot solicita urna mobilă, de la secţia de votare la care sunt arondaţi, doar dacă se află în localitatea de domiciliu. Secţiile speciale de votare nu beneficiază de urnă mobilă, a precizat pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.

La alegerile prezidenţiale vor fi folosite ştampile personalizate pentru fiecare secţie de votare, pe care vor fi trecute numele judeţului şi numărul secţiei de votare. De asemenea, în fiecare secţie vor fi distribuite câte cinci ştampile de vot.

Au drept de vot cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Fiecare alegător votează la secţia de votare unde este arondat potrivit domiciliului. Alegătorul care, în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, votează numai la secţiile de votare speciale, constituite, de regulă, în gări, autogări, aerogări şi în campusurile universitare.

Alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Prin act de identitate se înţelege: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Dacă alegătorul votează la o secţie de votare specială, trebuie să completeze o declaraţie pe proprie răspundere privind faptul că nu a mai votat şi nu va mai vota la altă secţie de votare, nici pentru alegerea preşedintelui României, nici la referendumul naţional din 22 noiembrie. Formularul declaraţiei îi va fi înmânat de către preşedintele secţiei de votare sau de membrul desemnat de acesta.

Sursa:Realitatea.net












Maramuresul OnlineMaramuresul Online

Cine-a pus carciuma-n drum?!?!?

0


Si nu in orice drum, ci tocmai pe unul european, intens circulat, care leaga orasele Baia Mare si Satu Mare. Este o intrebare la care ar putea raspunde un barbat si nevasta acestuia din satul Busag. Cuplul a iesit la o plimbare sub clar de luna, cu caruta, in seara zilei de joi, 19 noiembrie. Cei doi au plecat la plimbare impreuna cu niste sticle de alcool, probabil gandindu-se ca au nevoie de ceva "combustibil" sa se incalzeasca. Romantismul lor era sa ii coste viata, pentru ca maramuresenii nu si-au pus lumina pe caruta si au fost loviti de o masina care i-a vazut in ultimul moment. Femeia, care se pare ca este insarcinata, a ajuns la spital, iar sotul ei a ramas la locul accidentului, jurandu-se pe toti sfintii ca nu a baut nicio picatura de alcool si ca sofer masinii este vinovat. Politistii sunt de alta parere, dar ancheta va stabili cui apartine dreptatea.
Sursa:emm.ro















Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, joi, 19 noiembrie 2009

La Baia Mare se face pâinea biblică

0


Conceptul de Pâine biblică, lansat la IBA 2009 în Dusseldorf, este acum produs pentru maramureşeni de către brutaria Andana Pan din Baia Mare.

Pâinea este prezentă în peste 330 de versete biblice, fiind considerată însuşi simbolul vieţii. Astfel, produsul este produs exclusiv cu toate componente menţionate în Biblie. Ingredientele esenţiale folosite de brutari pentru pâinea bibilică sunt: orz, grâu, alac, mei, miere, mac, seminţele de in.

Orzul este una dintre cele mai vechi cereale, care, ce conţine un procent ridicat de siliciu, necesar organismului, ca mineralizant general. Grâul oferă baza alimentaţiei din cele mai vechi timpuri. Alacul, o specie de grâu cultivat încă din timpuri preistorice, are conţinut ridicat de fibre vegetale, proteine, precum şi vitamine şi substanţe minerale. Meiul aduce un aport de proteine, fibre vegetale, vitaminele B, şi, în special cantităţi mari de minerale: fier, magneziu, fosfor şi potasiu, fiind un stimulent al metabolismului. Seminţele de in vin cu o concentraţie mare de acizi graşi omega 3.

Preparatorii spun că mai folosesc şi făină de bob, seminţe de chimion, drojdie, şi sare de la Marea Moartă, cu minerale importante. Iar aroma pâinii este întregită prin utilizarea seminţelor de mac.
Sursa:Libertatea.ro












Maramuresul OnlineMaramuresul Online

In by Moroșanul, miercuri, 18 noiembrie 2009

Post navigation