Archive for septembrie 2011

Maramures, plai de fashion!

Designerii se inspira din portul Morosenesc pentru colectiile lor.

La inceput de sezon, cautam noile tendinte pe la Milano, Paris sau New York, insa in realitate sunt mai aproape de noi decat ne asteptam. Porturile traditionale romanesti ii fascineaza pe designeri, care fac bani frumosi cu hainele inspirate din Maramures.

Asa ca, daca vrei sa fii in trend, arunca mai intai o privire prin dulapul bunicii, pentru ca s-ar putea sa gasesti pe acolo piese care se vand acum in magazine chiar si cu 200 de euro. Ca sa nu te pierzi in detalii, iti spunem exact ce se poarta: camasile tesute in casa, la razboi manual si fustele plisate sau incretite putin in talie.

Brand-ul american Anthropologie a creat o intreaga colectie inspirata din Maramures pentru aceasta toamna, iar hainele se vand atat in magazinele lor din America, Anglia si Canada, cat sionline, in peste 30 de tari.

Sedinta foto pentru catalogul de prezentare a fost facuta intr-un decor identic cu satele traditionale din Maramures, iar hainele resuesc sa transforme costumele populare in piese foarte actuale.

Vezi in galeria foto mai multe modele de haine pe care le poti cumpara online de pe Anthropologie.com!

Rochiile, fustele si camasile sunt brodate dupa porturile traditionale maramuresene, iar vestele din blana, poncho-urile si puloverele tricotate completeaza colectia.

Preturile nu sunt deloc de neglijat – bluzele se vand cu sume intre 50 si 200 de euro, in timp ce paltoanele sau cizmele ajung pana la 600 de euro.

Sursa: Maramuresul Online

Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.

Maramuresul Online

Valea Vaser si Mocanita

O oprire pentru a incarca busteni in vagoanele plate.

Locomotiva cu aburi este repusa pe linie.

Conducatorul trenului umple cu lemne cuptorul locomotivei cu abur.

Construită după Primul Război Mondial doar pentru a transporta lemnul, Mocăniţa încă este folosită – în mod surprinzător – în scopul original. În zilele noastre, în ciuda vârstei sale înaintate, locomotivei cu aburi i s-a mai dat o sarcină: aceea de a transporta turiştii.
“Lemn” şi “apă” sunt două cuvinte care definesc cel mai bine Maramureşul. Istoria, tradiţia şi viaţa maramureşenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor şi al porţilor, iar numeroase ape curgătoare sunt întinse pe toată zona, ca o pânză de păianjen, formând văi cunoscute: Mara, Iza, Vişeu şi Vaser.
Printre acestea, un interes special pentru turişti îl reprezintă valea Vaser, care traversează munţii Maramureşului în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peisaje din românia. Râul Vaser are cam 60 de kilometri lungime, formând o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poiene minunate şi izvoare de apă minerală.
Punctual de acces spre valea Vaser este oraşul Vişeu de Sus, care este şi punctual de pornire pentru Mocăniţa, un tren cu aburi, îngust, al cărui singur scop e de a merge spre vale. Calea ferată merge de-a lungul râului Vaser River şi este una dintre ultimele şine de căi ferate pentru locomotivele cu aburi, care încă mai este activă, din Europa, fiind şi singura din România care încă mai este folosită pentru a coborî buştenii de pe munţi.
Având în vedere că acest loc este printre puţinele în care cineva poate merge într-un vagon tras cu puterea vaporilor, în fiecare an, bătrâna Mocăniţa atrage mii de turişti din toată lumea, oferindu-le călătorii de neuitat.
Turiştii pot merge cu trenul până sus, în capătul văii, şi înapoi, bucurându-se de frumuseţea naturii. De asemenea, este posibil ca aceştia să se oprească pe drum, la una din numeroasele halte, şi să înceapă o excursie prin munţi.
În creierul munţilor
Totul începe la staţia de tren Vişeu de Sus (Căile Ferate Forestiere Vişeu de Sus sau CFF Vişeu de Sus). Cum aceasta nu e o staţie obişnuită de tren, ci una forestieră, nu există platforme pentru pasageri. Locul arată mai degrabă ca un deposit de lemne decât ca o staţie de tren, cu un puternic miros de lemn proaspăt tăiat.
Dimineaţa foarte devreme, Mocăniţa este pregătită pentru excursia din zi. Atât vagoanele pentru turişti, cât şi cele forestiere sunt ataşate la locomotive cu aburi, se fac provizii de lemn şi de apă – ele sunt combustibilul motorului pe aburi – iar mecanicul porneşte motorul. După un timp, trenul şuieră lung, pufăind de-a lungul drumului.
Urmând râul în cascade, trenul trece mai întâi pe lângă casele din Vişeu de Sus. Apoi, după aproape şapte kilometri, ruta intră în pădurea sălbatică, trecând pe lângă stâncile prăpăstioase ale strâmtorii, şi făcându-şi intrarea în munţi prin tuneluri întunecoase.
Liniştea naturii este întreruptă nu doar de râul grăbit şi zgomotos, de pufăiturile şi sâsâitul trenului, ci, din când în când, şi de fluierăturile ascuţite ale locomotivei. Mocăniţa se strecoară apoi uşor în sus, pe pantele abrupte, deseori dând impresia că nu mai poate avansa şi că puterea aburului nu este suficientă. Totuşi, reuşeşte să continue aventura şi să transporte turiştii în locuri pitoreşti.

Excursia este lungă şi cu numeroase opriri. La urcare, trenul lasă vagoane goale, care sunt luate la întoarcere, păline de buşteni. Trenul opreşte şi când localnicii urcă de-a lungul drumului. Aceştia folosesc trenul pentru a aduce brânza în vale, la oraş, ca să o vândă, şi să viziteze satele învecinate. Pe lângă acestea, sunt necesare mai multe opriri pentru carburant, pentru că trebuie făcute noi provizii de apă. Apoi locomotiva este separată de vagoane şi este luată la râu. La întoarcere, le dă turiştilor o zdruncinătură puternică, doar pentru a-i înştiinţa că trebuie să fie pregătiţi pentru continuarea excursiei. Rezervorul trebuie, de asemenea, să fie încărcat cu lemn pentru foc. Trenul poate cădea de pe şine, dar la o viteză de 10 km/oră, acesta nu pune o astfel de problemă. Pasagerii (care sunt experimentaţi în această privinţă) ajută la repunerea trenului pe şine folosind tot ce văd în cale: bucăţi de lemn, lanţuri, topoare sau cârlige. Un tractor forestier poate da ultima împingere pentru ca excursia să poată continua.

Ce ar mai trebui să ştiţi înainte de a vă urca în tren
Când călătoriţi cu Mocăniţa urcând valea, ar trebui să se reţină că aceasta este ca o călătorie în timp: după plecarea din staţia Vişeu, telefonul nu mai are semnal, iar orice contact cu timpurile contemporane este pierdut; trenul este tras de o locomotivă veche, cu aburi, şi de aceea se cere atenţie sporită la scânteile sau funinginea care ar putea păta sau arde hainele; de-a lungul drumului, nu există magazine, iar proviziile de mâncare, apă şi alte consumabile trebuie făcute dinainte de plecare.
“Neprevăzutul” este un cuvânt cheie în munţi şi vă sfătuim să nu plănuiţi nimic pentru după-amiază, având în vedere că nu există o oră sigură a întoarcerii: ceva se poate strica (pentru că trebuie să avem în vedere vechimea liniilor, de mai mult de 70 de ani, şi a locomotivei, care poate fi şi mai bătrână) sau pot fi copaci sau pietre pe linie. Având în vedere că vremea în munţii este foarte instabilă, pantofi potriviţi, haine călduroase şi o haină rezistentă la apă sunt necesare. Valea Vaser este în zona de frontieră şi este bine să aduceţi şi o carte de identitate sau un paşaport.
Pentru motive de siguranţă, cineva se poate da jos sau poate urca în tren doar la halte şi este interzisă saltul din sau în tren în timp ce acesta este în mişcare. Călătorii pot merge doar în vagoanele speciale pentru pasageri, fiind strict interzisă urcarea în vagoanele de producţie sau pe scări. Având în vedere că acestea sunt trenuri nu doar pentru pasageri, aceştia din urmă trebuie să fie foarte atenţi când se mişcă buştenii sau când alte echipamente sunt pregătite.
Haltele, măreţia munţilor şi pădurile neîmblânzite, râurile sălbatice care concură cu zgomotul şi sunetele trenului, cherestegiii, tenul însuşi cu mecanicul său, toate sunt motive de distracţie, de aventură, de încântare. În acest tren, oricine trebuie să uite destinaţia, timpul care se presupune că trece până la sfârşitul liniei, orarul şi alte griji cotidiene din viaţa noastră modernă şi nebună.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

TURISM IN MARAMURESUL ISTORIC - Ocna Sugatag si Hoteni

Foto Strandul Bailor Vechi Ocna Sugatag (c) Petru Goja

Oferta bogata peisagistica a zonei te face sa uiti de drumul plin de gropi inspre Ocna Sugatag, ce ar putea taia avantul turistilor. Soarele ofera un maret rasarit in Pasul Neteda. La stanga, se remarca poleiti in soare Trei Apostoli si varful Gutai, iar spre NE, Magura Budestiului impaduritacu foioase. Din fericire, in poienile intinse care acompaniaza serpentinele ce coboara lejer catre Budesti, in ultimii ani au aparut casutele de vacanta in stil traditional maramuresean. Dupa intrarea in Budesti, se opteaza pentru un drum ce coboara intr-o lunca ingusta, unde se pot admira gospodariile, casele, portile vechi din busteni trainici de stejar, dar mai ales terasele pe care stau insirate ostaseste claile, salcerii ori capitele de fan si otava.

Pe prispe, gazdoaiele isi atarna la uscat stergurile inflorate tesute in casa, dar si traditionalele ii din in si canepa, meticulos brodate... Suind spre culmea Brebului, in acest anotimp, se pot vedea merii uriasi, impovarati de rodul bogat. La stanga, se intinde depresiunea Brebului, iar spre vest, fanatele terasate acaparate de livezi si holdele inguste cultivate cu ovaz, porumb, cartofi sau trifoi.

Panorama spre Budesti
De pe culmea dealului Darasca, locul unde an de an se sarbatoreste Tanjaua de pe Mara, se deschide larg panorama spre Budesti, caldeira vulcanica Gruiul Lupului-Corha si Sarbi. La stanga, de asemenea, se pot admira Culmea Pietrei, Piatra Tisei (din apropierea Agrisului) si varful Plesca.

Localitatea Ocna Sugatag, atestata documentar din 1355, se afla la o altitudine de 490 de metri. Dupa 1990, pensiunile s-au inmultit aici ca ciupercile. Multe din ele sunt deosebit de cochete. Imediat dupa Primarie, se inalta silueta zvelta a bisericii de lemn cu hramul Duminica Tuturor Sfintilor, construita in 1979 si strajuita de o poarta traditionala de lemn monumentala. Interiorul bisericii, in stil autentic maramuresean, este impresionant.
In Ocna Sugatag, intre anii 1787-1822, s-a exploatat sarea gema, aceasta fiind utilizata nu doar de catre maramureseni, ci transportata in Hoteni, Breb, pe Drumul Mariutii in Baia Mare si de acolo spre Satul Mare, in final ajungand chiar pana la Budapesta ori Viena.

La taurile Ocnei Sugatag
Statiunea balneo-climaterica Ocna Sugatag s-a dezvoltat mult, dupa ce in prima faza aici au existat doar niste bai vechi cu bazine exterioare indiguite si cabine cu cazi de lemn.

In prezent in statiune, datorita in primul rand apelor minerale clorosodice concentrate, se trateaza o serie de afectiuni, de la cele reumatismale la pareze usoare sau afectiuni ginecologice.
Se fac de asemenea proceduri de hidroterapie si aeorohelioterapie dar foarte multi turisti vin pentru agrement si odihna si la strandurile sau taurile din Ocna Sugatag, ces-au format dupa surparea galeriilor fostelor ocne de sare.
In zona vestica a statiunii, se afla rezervatia naturala Padurea Craiasca, cu o suprafatade 44 de ha si altitudinea de 485 m. Aici se afla extraordinare exemplare de gorun (subspecia stejar de Ronisoara) si zada (sau larice), conifer ce-si leapada toamna cetina.

Pentru a ajunge la taurile cu diferite grade de salinitate si apoi la Baile Vechi din centrul Ocnei Sugatag, se coboara pe o ulita pietruita, pe langa capela romano-catolica. La fostul put al ocnei a fost amplasata o masina de extractie.
Un parau modest dreneaza izvoarele ultrasaline, iar malurile acestuia sunt albe. Cateva rate salbatice au ales aceste tauri ca loc de cuibarit incantand turistii cu zborurile sau plutirea lor pe luciul apei.

Bisericile-monument istoric din Hoteni
Un drum pietruit sinuos iese din zona vestica a Ocnei Sugatag la soseaua asfaltata ce traverseaza Hoteniul si o ia apoi spre drumul national 18. Dupa ce se trece podul peste Darasca din locul de desfasurare a sarbatorii Tanjaua de pe Mara, se suie in partea estica a Hoteniului. Biserica de lemn din Hoteni este aproape, insa, pana sa ajungi la monumentul istoric, portile si gospodariile morosenesti te imbie la contemplare.

Trei biserici au fost atestate documentar in Hoteni, ultimele fiind aduse din alte sate. Prima biserica de lemn, cu turla si sarpanta acoperite cu dranita, este consemnatain anul 1751, cu prilejul vizitei episcopului de Muncaci.

A doua biserica a fost un cadou pentru hotenari din partea locuitorilor din Budesti, monumentul istoric fiind transportat, din locul numit Susani sau Vintesti, cu sanii trase de cai.

In 1751, biserica apare in documente ca fiind distrusa din cauza vechimii sale. Dupa 1751, pana in 1760, vechea biserica din Budesti-Vintesti, transferata in Hoteni, a fost reconstruita.
Asadar, vechiul lacas de cult adus din Budesti in Hoteni a fost refacut, in el slujindu-se pana in anul 1858.

Biserica actuala, a treia din Hoteni ce are hramul Sfintii Arhangheli, a fost edificata in anul 1790 si adusa din satul Slatina, Ucraina, la indemul preotului Gavril Timis. Aici se slujeste si acum alternativ, dimineata greco-catolicii, iar de la ora 10.30 ortodocsii.Pronaosul a fost largit ulterior pentru a face lacasul mai incapator.
Preotul ortodox Ioan Ardelean ofera posibilitatea turistilor de a vizita si admira in detaliu acest superb sfant lacas decorat cu fresce extraordinare, icoane, prapori si o multime de sterguri daruite de enoriasi. De 15 ani, fatul bisericii ii succede tatalui sau in aceastanobilaindeletnicire de spirit.

De la traditionalele gospodarii la... gardurile din inox
Desi este inca dimineata, soarele arde nebuneste. De pe strada asfaltata, se pot admira traditionalele gospodarii dar si ciudateniile arhitectonice cu garduri inox aparute in ultimii ani.

De la indicatoarele turistice, se ia spre stanga, pe sleaul de caruta pentru a ajunge pe culmea de la capatul nordic al Taurilor Hoteni. La stanga sleaului, sunt aliniate salciile care au format odinioara un gard viu.
Spre NV, se vede o parte din Harnicesti, in timp ce la NE, peste valea Darasca, se deschide panorama spre Ocna Sugatag.
O poteca pescareasca duce in dreapta spre panoul informativ din care aflam noutati despre cele aproximativ 150 de specii de alge, tritonii, broastele si testoasele care habiteaza aici, impreunacu alte specii botanice.

Se urmeaza apoi poteca ce conduce pe malul estic al taurilor succesive care au nivelul apei drastic scazut din pricina secetei. Feeria generata de impactul luminii filtrate prin coroanele huciului dens, cu apa smoliu-negricioasa este extraordinara si indescriptibila. Frunzele moarte, galbene, bej, aurii, brune, verzi realizeaza deasupra apei impresionante imprimeuri pastelate.
Creasta Cocosului domina orizontul
De la capatul sudic, pe o poteca ce urmeaza la stanga, se ajunge la un alt panou informativ care precede accesul pe o alee pavata cu leturi de brad, multe rupte, altele putrezite in Tinovul Hoteni, o mlastina cu doua mici lacuri, situata la 530 de metri altitudine.

Aici turba groasa de 2,4 m pluteste pe apa afundade patru metri. Muschiul de turba, rachitelele, rogozul si planta insectivora roua cerului, rezista acestui mediu ostil. Pe malurile turbariei, mestecenii tineri, plopii, alunii si ciresii salbatici formeaza un deset.Spre SV, imaginea Crestei Cocosului domina orizontul.
Din capatul sudic al taului, se traverseaza o fanata otavita ce debordeaza de floriprecum primavara. Circuitul se incheie la monumentala poarta de stejar a bisericii. De-o parte si de alta a strazii, se pot admira casele, gospodariile traditionale, perii auriti de rod si florile variate atat de iubite si cultivate de hotenari.

La intoarcere, nu este exclusa varianta ocolitoare de la capatul sudic al taurilor, pe o ulita pietruita catre Breb, spre scoala si seculara biserica de lemn, cu un tintirim desprins parca din povestile lui Ion Creanga...

Foto: Ocna Sugatag, Breb, Hoteni (c) Lucian Petru Goja

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Maramureş Pass: Cardul de reduceri la serviciile turistice

Maramureş Pass este un card pe care cei aflaţi în vizită în Maramureş îl pot folosi pentru a beneficia de preţuri preferenţiale la serviciile turistice. Chiar dacă astfel de carduri de reduceri există de mult timp pe piaţa turistică internaţională, în România, Maramureş Pass este o premieră.

Ce include Maramureş Pass?

Un număr de 43 de obiective turistice, pensiuni şi hoteluri, localuri, agenţii de rent-a-car şi rent-a-bike, magazine cu echipament outdoor din judeţul Maramureş vor acorda reduceri de preţ cuprinse între 5% şi 50% turiştilor posesori ai cardului Maramureş Pass. Reducerile oferite sunt de trei tipuri: individual, pe familii şi pe grup. Lista şi descrierea actorilor în turism incluşi în program se găseşte în ghidul Maramureş Pass iar cardul de reduceri va fi ataşat pe coperta interioară a aceluiaşi ghid. Pentru ca partenerii incluşi în program să fie mai uşor identificat, aceştia vor afişa la intrarea în unităţile de turism autocolantul cu logo-ul Maramureş Pass.

Cât costă Maramureş Pass?

Maramureş Pass va putea fi achiziţionat de la biroul nostru la preţul de 10 lei: un preţ încurajator, care urmăreşte ca oaspeţii Maramureşului să fie motivaţi să economisească bani pe parcursul vacanţei. O dată intraţi în posesia ghidului si a cardului Maramureş Pass, turiştii vor plăti mai puţin pentru intrarea în muzee, pentru o plimbare cu Mocăniţa, pentru cazare, masă şi alte servicii turistice pe care Maramureşul le are de oferit. Cu cât cardul va fi folosit mai des, cu atât turiştii vor economisi mai mult.

Cum se intră în posesia Maramureş Pass?

Un prim distribuitor va fi MaramureşInfoTurism. Ghidul şi cardul Maramureş Pass vor putea fi procurate la sediul biroului de turism sau comandat online, dacă scrieţi la adresa office@visitmaramures.ro. Maramureş Pass va fi distribuit şi de către o parte din actorii din turismul maramureşean incluşi în program, precum şi de agenţi economici din ţară, interesaţi să promoveze Maramureşul ca destinaţie turistică.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Maramu'

Archive for septembrie 2011

Maramures, plai de fashion!

Valea Vaser si Mocanita

TURISM IN MARAMURESUL ISTORIC - Ocna Sugatag si Hoteni

Maramureş Pass: Cardul de reduceri la serviciile turistice

Post navigation

Categories

Archives

Followers