Pentru maramureseni, un om flamand este un om nefericit, asa ca gazdele vor fi intotdeauna in preajma ta, gata sa-ti umple farfuria din nou, in secunda in care ai reusit sa o golesti. Si, daca refuzi o noua portie, e posibil sa se simta jigniti. Asa ca, daca vii in Maramures, adu-ti pofta de mancare cu tine!


Pe fiecare masa din aceasta zona superba a tarii trebuie neaparat sa se gaseasca mamaliga cu urda, sarmale cu pasat, placinta creata sau turtite de malai. Se pare ca sarmalele cu pasat sunt foarte apreciate, mai ales de catre turistii straini, care le devoreaza cu placere. Alte feluri de mancare de mare rang sunt colacii impletiti sau cartofii copti cu usturoi.


Daca ai noroc si nimeresti in Maramures in timpul unui balci, vei putea observa bucataria traditionala si mai de aproape. Vei vedea ca, in pietele special amenajate, cele mai multe sunt produsele din lapte (in special de oaie sau de vaca), care apar inca din luna mai si tin pana in septembrie. Vara, maramuresenii consuma foarte multe branzeturi, de la branza de casa sau urda la branza de oaie sau cas. Se pare ca in aceasta perioada laptele de oaie este mai gras, datorita pasunatului pe munti.


Un alt produs fara de care nu se poate in Maramures este carnea de porc. Ca si in alte zone, de Ignat, in fiecare casa se taie cate un porc. Evenimentul cere participarea intregii familii si este un adevarat ritual. Dupa ce a fost sacrificat, porcul e parlit, transat si din carnea lui se fac o multime de preparate, dupa retete traditionale maramuresene (de exemplu, sarmalele batranesti, foarte apreciate de turisti). Cel mai des, carnea de porc este afumata, ca sa se pastreze cat mai bine pe toata durata iernii. In zona sunt foarte multe obiceiuri si superstitii legate de aceasta perioada. Spre exemplu, se spune ca in noaptea de Ignat porcul se viseaza la gat cu margele rosii, iar la taiatul sau nu trebuie sa fie de fata oameni milosi, pentru ca animalul va muri mai greu si carnea lui nu va mai fi buna. De asemenea, in acea zi nu este inagduit femeilor sa munceasca, mai ales in casa, pentru ca ar fi primejdios pentru boli sau alte necazuri.

Si, daca tot a inceputul Postul Sf. Marii, va recomandam cateva retete de post chiar din Maramures:

Mamaliga cu ceapa fripta
Mamaliga se face tare, ca sa o poti rasturna pe fundul de lemn (curpator). Se prajesc doua-trei cepe taiate marunt in ulei (e recomandat cel din seminte de dovleac). Ai grija sa nu le arzi! Umezesti o lingura in acest ulei, cu ceapa si iei din mamaliga bucatele mici, pe care le pui intr-o cratita mare (blid), pe randuri. La sfarsit, torni peste bucatelele de mamaliga toata ceapa fripta ramasa si scuturi cratita (o hopaluiesti).

Scrijele
Cureti cativa cartofi, ii tai felii rotunde (scrijele), pe care le coci fie pe plita, fie in tigaie, pe ambele parti, pana fac basici. Pui toate feliile intr-o cratita, peste care torni ulei si un praf de sare. Maramuresenii le mananca si cu otet de butoi facut din mere sau pere padurete.

Coltunasi cu magiun (lictar)
Se face o foaie de aluat din faina cu apa (ca pentru taitei). Pe jumatate din foaie se pun gramajoare de magiun cu lingurita si se inveleste cu cealalta jumatate. Trebuie sa apesi printre gramajoare cu degetul, pentru ca apoi sa tai printre ele, cu “pintenul” (o rotita cu coada). Fierbi toti coltunasii rezultati in apa cu sare, apoi ii scurgi si pui peste ei ceapa fripta in ulei. Daca nu vrei sa amesteci gusturile si sa pui ceapa, poti sa o inlocuiesti cu miere.

Daca ati fost recent prin Maramures, asteptam cu mare drag parerile dumneavoastra legate de aceasta bucatarie traditionala romaneasca. Ce v-a placut, ce nu v-a placut, de ce ati reveni (sau nu)? Este Maramuresul o destinatie buna pentru vacanta?