TURISM IN MARAMURESUL ISTORIC - Ocna Sugatag si Hoteni
0
 |
 |
Pe prispe, gazdoaiele isi atarna la uscat stergurile inflorate tesute in casa, dar si traditionalele ii din in si canepa, meticulos brodate... Suind spre culmea Brebului, in acest anotimp, se pot vedea merii uriasi, impovarati de rodul bogat. La stanga, se intinde depresiunea Brebului, iar spre vest, fanatele terasate acaparate de livezi si holdele inguste cultivate cu ovaz, porumb, cartofi sau trifoi.
Panorama spre Budesti
De pe culmea dealului Darasca, locul unde an de an se sarbatoreste Tanjaua de pe Mara, se deschide larg panorama spre Budesti, caldeira vulcanica Gruiul Lupului-Corha si Sarbi. La stanga, de asemenea, se pot admira Culmea Pietrei, Piatra Tisei (din apropierea Agrisului) si varful Plesca.
In Ocna Sugatag, intre anii 1787-1822, s-a exploatat sarea gema, aceasta fiind utilizata nu doar de catre maramureseni, ci transportata in Hoteni, Breb, pe Drumul Mariutii in Baia Mare si de acolo spre Satul Mare, in final ajungand chiar pana la Budapesta ori Viena.
La taurile Ocnei Sugatag
Statiunea balneo-climaterica Ocna Sugatag s-a dezvoltat mult, dupa ce in prima faza aici au existat doar niste bai vechi cu bazine exterioare indiguite si cabine cu cazi de lemn.
In prezent in statiune, datorita in primul rand apelor minerale clorosodice concentrate, se trateaza o serie de afectiuni, de la cele reumatismale la pareze usoare sau afectiuni ginecologice.
In zona vestica a statiunii, se afla rezervatia naturala Padurea Craiasca, cu o suprafatade 44 de ha si altitudinea de 485 m. Aici se afla extraordinare exemplare de gorun (subspecia stejar de Ronisoara) si zada (sau larice), conifer ce-si leapada toamna cetina.
Un parau modest dreneaza izvoarele ultrasaline, iar malurile acestuia sunt albe. Cateva rate salbatice au ales aceste tauri ca loc de cuibarit incantand turistii cu zborurile sau plutirea lor pe luciul apei.
Bisericile-monument istoric din Hoteni
Un drum pietruit sinuos iese din zona vestica a Ocnei Sugatag la soseaua asfaltata ce traverseaza Hoteniul si o ia apoi spre drumul national 18. Dupa ce se trece podul peste Darasca din locul de desfasurare a sarbatorii Tanjaua de pe Mara, se suie in partea estica a Hoteniului. Biserica de lemn din Hoteni este aproape, insa, pana sa ajungi la monumentul istoric, portile si gospodariile morosenesti te imbie la contemplare.
Trei biserici au fost atestate documentar in Hoteni, ultimele fiind aduse din alte sate. Prima biserica de lemn, cu turla si sarpanta acoperite cu dranita, este consemnatain anul 1751, cu prilejul vizitei episcopului de Muncaci.
A doua biserica a fost un cadou pentru hotenari din partea locuitorilor din Budesti, monumentul istoric fiind transportat, din locul numit Susani sau Vintesti, cu sanii trase de cai.In 1751, biserica apare in documente ca fiind distrusa din cauza vechimii sale. Dupa 1751, pana in 1760, vechea biserica din Budesti-Vintesti, transferata in Hoteni, a fost reconstruita.
Asadar, vechiul lacas de cult adus din Budesti in Hoteni a fost refacut, in el slujindu-se pana in anul 1858.
Biserica actuala, a treia din Hoteni ce are hramul Sfintii Arhangheli, a fost edificata in anul 1790 si adusa din satul Slatina, Ucraina, la indemul preotului Gavril Timis. Aici se slujeste si acum alternativ, dimineata greco-catolicii, iar de la ora 10.30 ortodocsii.Pronaosul a fost largit ulterior pentru a face lacasul mai incapator.
Preotul ortodox Ioan Ardelean ofera posibilitatea turistilor de a vizita si admira in detaliu acest superb sfant lacas decorat cu fresce extraordinare, icoane, prapori si o multime de sterguri daruite de enoriasi. De 15 ani, fatul bisericii ii succede tatalui sau in aceastanobilaindeletnicire de spirit.
De la traditionalele gospodarii la... gardurile din inox
Desi este inca dimineata, soarele arde nebuneste. De pe strada asfaltata, se pot admira traditionalele gospodarii dar si ciudateniile arhitectonice cu garduri inox aparute in ultimii ani.
De la indicatoarele turistice, se ia spre stanga, pe sleaul de caruta pentru a ajunge pe culmea de la capatul nordic al Taurilor Hoteni. La stanga sleaului, sunt aliniate salciile care au format odinioara un gard viu.
O poteca pescareasca duce in dreapta spre panoul informativ din care aflam noutati despre cele aproximativ 150 de specii de alge, tritonii, broastele si testoasele care habiteaza aici, impreunacu alte specii botanice.
Se urmeaza apoi poteca ce conduce pe malul estic al taurilor succesive care au nivelul apei drastic scazut din pricina secetei. Feeria generata de impactul luminii filtrate prin coroanele huciului dens, cu apa smoliu-negricioasa este extraordinara si indescriptibila. Frunzele moarte, galbene, bej, aurii, brune, verzi realizeaza deasupra apei impresionante imprimeuri pastelate.
Creasta Cocosului domina orizontul
De la capatul sudic, pe o poteca ce urmeaza la stanga, se ajunge la un alt panou informativ care precede accesul pe o alee pavata cu leturi de brad, multe rupte, altele putrezite in Tinovul Hoteni, o mlastina cu doua mici lacuri, situata la 530 de metri altitudine.
Din capatul sudic al taului, se traverseaza o fanata otavita ce debordeaza de floriprecum primavara. Circuitul se incheie la monumentala poarta de stejar a bisericii. De-o parte si de alta a strazii, se pot admira casele, gospodariile traditionale, perii auriti de rod si florile variate atat de iubite si cultivate de hotenari.
La intoarcere, nu este exclusa varianta ocolitoare de la capatul sudic al taurilor, pe o ulita pietruita catre Breb, spre scoala si seculara biserica de lemn, cu un tintirim desprins parca din povestile lui Ion Creanga...
Foto: Ocna Sugatag, Breb, Hoteni (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Maramuresul Online
Maramuresul Online
.