Obiceiul colindatului însoţeşte toate sărbătorile de iarnă. Maramureşeanul colindă de Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează şi de Sântion, sărbători creştine cuprinse în perioada celor 12 zile sacre, care începe cu Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului Iisus.
Domină colindele creştine, unele cu specific local, dar bătrânii mai colindă încă unele corinde păstoreşti, varinte ale Mioriţei , sau colinda cerbului, a căror geneză a avut loc într-un timp foarte vechi. Un motiv des întâlnit în colindele maramureşene este cel al florilor de măr (florile dalbe, flori de măr). Unii etnografi explică acest lucru prin faptul că momentul de înflorire a mărului coincide cu începutul calendarului agricol iar “florile dalbe” ar fi un soi de incantaţie pentru începutul primăverii. Se mai spune că acest refren poate fi pus pe seama obiceiului maramureşean ca în ziua de Sf. Andrei (30 noiembrie) să se ia crenguţe de măr şi să se pună într-un vas cu apă. De Crăciun, crenguţele înfloresc şi astfel, în timpul sărbătorilor de iarnă, pe mesele maramureşenilor se vor găsi flori de măr. Asemenea bradului, care rămâne verde, merele nu se strică iarna, fiind astfel asociate cu ideea de nemurire, de regenerare.
În Ajunul Crăciunului, puiul de moroşan îşi petrece peste umăr trăistuţa anume pregătită pentru acest eveniment şi porneşte cu colinda. Primii colindători sunt cei mai mici de cinci ani. Ei au în repertoriul lor colinde scurte ce vestesc sărbătoarea, urează belşug şi cer, în versuri pline de haz, darurile cuvenite.
Colinda Puică neagră bagă-n sac este una dintre acestea:
Puică neagră bagă-n sac,
Scoală gazdă, dă-mi colac.
De mi-i da, de nu mi-i da,
Altu nu ţi-oi colinda,
Că mi-i scurtă gubuţa
Şi mă tem c-oi îngheţa.
Rămâi, gazdă, veseloasă
C-ai ajuns zâle frumoasă
Şi găzdoiu veselos
C-o ajuns Crăciun frumos.
Copiii de vârstă şcolară se grupează câte 5-6, în funcţie de vârstă, de grade de rudenie, dar şi de relaţiile de prietenie. Cetele, formate fie numai din fete sau numai din băieţi, interpretează mai multe colinde cu conţinut religios: Trei crai de la răsărit , Trei păstori, Viflaime-Viflaime ş.a.m.d. Una dintre aceste vechi colinde, cunoscută în întreg ţinutul, învăţată unii de la alţii, din generaţie în generaţie, este colinda.
Coborât-o coborât:
Coborât-o, coborât
Domnu Iisus pă pământ,
Să vadă la fiecare
Care ce credinţă are.
Dumnezeu văzut-o bine
Că credinţă nu-i la nime,
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai, săracilor de voi,
Cum voi trimete un război,
Ca să v-aduceţi aminte
Că şi-n cer aveţi părinte.
Fetele şi feciorii, dar şi cei căsătoriţi, care se colindă, în grup, unii pe alţii, au în repertorilul lor colinzile creştine O, ce veste minunată, Deschide uşa, creştine şi multe altele care stabilesc o relaţie între realitate şi mit. Sunt colinde cosmogonice, de întemeiere, de relaţie între om şi divinitate. Bătrânii, dar nu doar ei, colindă o străveche colindă - Cată-n sus şi cată-n jos- ce face referire la momentul Judecăţii de apoi:
Cată-n sus şî cată-n jos,
Cată-n jos pă lângă mare
În dreptu Sfântului Soare,
Sfântu Soare când răsare
Mândră lumânare-şi are.
Zor, zor câmpuţ cu flori,
C-aiesta nu-i câmp cu flori,
Că-i un şăs mândru, frumos,
Cu coroana lui Hristos.
Când a si la judecată,
Cei zii cu cei morţi deodată...
Dar atuncea ce-om şti zîce?
Crai şi împăraţi or plânge.
La sfârşitul fiecărei colinde grupul de copii, tinerii sau vârstnicii încheie cu urarea: Rămâneţi gazdă-n pace cu sănătate!, la care gazda răspunde: Haidaţi în casă! În noaptea de Crăciun orice sat din Maramureş răsună de glasurile colindătorilor, care merg din casă-n casă, din josani până în susani, până zorii zilei se arată, dând acestei sărbători un farmec aparte.
Noi umblăm şi colindăm
Şi nimic nu căpătăm
De ni-ti da,
de nu ni-ti da
Altu nu v-om colinda
Ştiu că nu mi-i scris în frunte
Să vă colindăm mai multe
Şi-n frunte de ne-ar fi scris
Mai multe nu v-am fi zâs.
Cand au loc Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate in fiecare luna a anului.
IANUARIE
Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi;
- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna – Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;
- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine
– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;
FEBRUARIE
- Campionatul national de schi-biathlon – Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara
- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;
MARTIE
- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut
Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;
APRILIE
- Obiceiuri de Florii
: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);
- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;
- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!
- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!
- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;
MAI
– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug
- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;
- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza” – Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;
– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului
- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;
– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;
– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona;
– ”Armonii de primavara” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor
IUNIE
- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului
- Joc barbatesc – Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba;
- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular
- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala
- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:
- serbare campeneasca “Sanzienele“ – Baita de sub Codru
- festivalul folcloric “Cununa de Sanziene“ – Tautii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean “Nopti de Sanziene“ – Borsa;
- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;
- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;
– ”Dantul de Sanpetru” – Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat
- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;
IULIE
- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate
- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita
- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;
- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii
- Sfantul Prooroc Ilie – Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;
- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul
AUGUST
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii
– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German
- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca
- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;
- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;
- “Hora la Prislop” – pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina
- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti
- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate
SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca
- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;
- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ”doamna-mare
- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ”primas” din zona
– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;
- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile
OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate
- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;
– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii
- Sfanta Paraschiva – Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;
- Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei
NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;
- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda
- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului
-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;
- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;
DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;
- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;
- Festival folk ”Decembra” – Cavnic:
- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” – Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor;
- “Zilele culturii chiorene” – Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului
- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat.
