Archive for 2011

Regandește acum masa de Crăciun

0



Fideli crezului nostru ca pe langa mancare, e nevoie sa punem si inteligenta in farfurie, am luat masa de Craciun la gandit. Si am reusit sa strangem peste 10 moduri in care putem fi mai destepti in cazul meselor de Sarbatori.
1. Aperitivele. Stiu ca suntem parte a unei natii pentru care aperitiv inseamna de cele mai multe ori 1-2-n pahare de tuica. Asta inseamna ca in cazul in care introducem la aperitive si toba, lebarul, sunca si ceapa – am putea sa ne declaram multumiti? Ei bine, nu. Se poate si mai bine de atat. Daca pregatesti un platou traditional pentru a deschide masa de Craciun nu ezita sa-l garnisesti bine cu legume proaspete. Feliutele de ardei gras, rosie, ceapa verde, castravete, frunze de salata – vor usura digestia si te vor ajuta sa mananci mai putine calorii. Un alt truc este sa lasi aperitivele la indemana inaintea inceperii mesei propriu-zise, pentru a evita sa ai la masa o haita de lupi flamanzi.
2. Maioneza. La romani, e foarte populara in locul salatei de boeuf. Glumim, dar nu prea exageram, pentru ca maioneza este ingredientul principal. Ba, mai mult, ca si cand salata in cauza n-ar avea suficienta maioneza, e decorata tot cu maioneza! Sa mai spun despre traditionalul „La multi ani!” de deasupra cu ce e scris?! Mai bine nu.
Daca ar avea cum, in cazul asta ficatul si-ar da demisia. Ce putem face insa? Putem folosi la salata boeuf o maioneza dietetica si cel putin la fel de gustoasa ca cea pe care o facea mama acasa. Incearca o reteta pe baza de mustar, iaurt, galbenus de ou si ulei. Ficatul te va iubi!
3. Hidratarea. La fel ca in cazul aperitivelor, hidratarea la romani inseamna ca pe langa tarie sa bei si bere sau vin. Daca e sa ne luam dupa reclamele agresive din aceasta perioada, am putea crede ca nici fara bauturi carbogazoase de culoare maro Craciunul n-ar mai fi Craciun. Ei bine, atat alcoolul cat si carbogazoasele te deshidrateaza si te baloneaza. Nu spun acum sa renunti de tot la alcool, dar ideal ar fi ca doua treimi din lichidele baute atunci sa fie apa plata, sucuri de fructe naturale facute in casa cu adaos de apa pentru a tine de sete, ceaiuri de sezon sau apa aromatizata natural. Asa mai avem o sansa sa ne intelegem intre noi si la cateva ore dupa inceperea mesei.
4. Sarea. O fi ea buna sarea in bucate, dar sigur bucatele in sare nu fac bine la sanatate.
Foloseste mai putina sare atunci cand pregatesti carnatii si friptura. Poti imbunatati foarte bine gustul carnii cu ajutorul condimentelor: piper, ardei iute, cimbru, busuioc, ienibahar, mustar, usturoi.
Redu pe cat posibil grasimile si prajelile. Prepara friptura la cuptor cu ierburi aromatice, iar carnatii la gratar, astfel incat excesul de grasime sa nu ajunga in farfuria ta.
5. Desertul. Schimba rutina cozonacului. Inlocuieste cozonacul cu tarta sau placinta de mere, ori dovleac. Daca le condimentezi din plin cu scortisoara si un praf de cardamon, vei reduce considerabil cantitatea de zahar folosita la prepararea umpluturii. Scortisoara potenteaza foarte mult dulcele. In plus, atat merele cat si dovleacul contin foarte multe fibre vegetale care iti vor regla tranzitul intestinal.
6. Sarmaua. Fiecare avem o idee clara despre cum trebuie sa arate o sarma. Ce culoare sa aiba, cat de mare sa fie, daca varza bate vita-de-vie si altele asemenea. Despre ce este in ea, ne pasa mai putin. Ce-am putea face astfel incat sarmalele sa fie mai usoare? Foloseste mai multe legume (ceapa, morcov, radacina de telina) si condimente in compozitia de sarmale si redu cantitatea de orez. In plus, sa stii ca nu e musai sa naclaiesti sarmalele cu smantana si nici nu trebuie sa ai o piramida de sarmale pe trei nivele in fata. A, sa stii si ca daca vezi farfuria in proportie de 50% cand incepi sa mananci – nu inseamna ca vei avea ghinion la anul. Doar ca ai sanse mai mari sa ramai in greutate.

7. Nu pune toata mancarea pe masa de la inceput. Clar, tendinta va fi de a manca mai mult, intr-un timp cat mai scurt. Lasa sa treaca minim 20 de minute pentru a servi urmatorul fel de mancare. Creierul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a inregistra senzatia de satietate, chiar daca stomacul este plin. Din cauza asta, de Sarbatori creierul ajunge la stomac cu cea mai mare intarziere. De obicei, creierul isi da seama ca e satul dupa ce realizeaza ca nu mai incape aer in plamani si ca doar privirea se mai poate apleca…
8. Serveste cat mai multe legume. Include-le pe cat posibil in cat mai multe feluri de mancare, ideal in stare cruda, sub forma de salate. Iti vei asigura aportul de vitamine si minerale in aceasta zi in care de obicei se face excces de proteine. Te vei satura mai repede si vei evita aparitia unor indigestii sau crize biliare, adica exact acele lucruri din cauza carora risti sa devii tu o leguma pentru cateva zile sau sa canti „La Bethleem colo jos” pe la camera de garda.
9. Hidrateaza-te suplimentar. Alcoolul, cafeaua, excesul de proteine si sare deshidrateaza organismul. Ideal ar fi ca 2/3 din lichidele pe care le vei bea pe parcursul mesei sa fie apa plata.
10. Masura. Nu in ultimul rand, mananca cu moderatie, pentru a evita eventualele neplaceri care pot aparea a doua zi sau in zilele imediat urmatoare. Nu uita ca festinul se poate prelungi pana in prima saptamana a lunii Ianuarie. Si poti foarte usor„castiga” 2-3 kg in plus. Iar efortul de a le da jos poate dura mai mult de 2 saptamani. Moderatia este un obicei pe care e indicat sa il pastrezi indiferent de ocazie.
11. Share. Adica sa dai si prietenilor link la articolul asta. Nu vei slabi nici macar o calorie si nici Mos Craciun nu-ti va face masaj la talpi daca il trimiti la cel putin 10 prieteni. Insa, mai ales daca o sa faci sarbatorile cu prietenii, e bine sa stie de pe acum la ce sa se astepte, sa nu se intrebe perplecsi „Ce e cu atat apa?” sau „De ce avem iaurt la sarmale in loc de smantana?” In plus, daca faci asta, o sa consider share-ul tau cadoul perfect.
Cam astea ar fi. Iti urez Sarbatori Fericite alaturi de cei care iti sunt dragi, iar mancarea sa ocupe doar un loc secundar, dupa ceea ce inseamna spiritul Sarbatorilor de iarna: prietenie, ganduri bune, bucuria de a primi si a oferi cadouri – poate chiar si celor mai batuti de soarta. Adica si aproapelui, nu doar apropiatilor.


Sarbatori Fericite!!!
Sursa: Maramuresul Online
Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Moisei: Festival de colinde şi obiceiuri de iarnă

0

Localitatea maramureşeană Moisei găzduieşte în aceste zile cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Naţional de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă "Ioan Horea".
Manifestările au debutat sâmbătă, 17 decembrie, la Căminul Cultural din localitate şi vor continua şi astăzi, 18 decembrie cu o paradă a portului popular şi a măştilor specifice sărbătorilor de iarnă. 
În data de 17 decembrie pe scena Casei de Cultură din Moisei şi-au dat concursul corurile bisericilor ortodoxe, formaţiile şi grupurile de colindători de la şcolile din localitate.
Pentru ca astăzi, 18 decembrie, în centrul localităţii să fie o paradă a portului popular şi a măştilor specifice sărbătorilor de iarnă, pentru ca mai apoi să fie pus în scenă un spectacol dedicat Sărbătorii Crăciunului şi Anului Nou. 
La ediţia din acest an a Festivalului "Ioan Horea" sunt prezente ansambluri folclorice, grupuri de mascaţi şi colindători din judeţele Botoşani, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Cluj-Napoca, Neamţ şi Maramureş. 



Sursa+ foto:citynews.ro
Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Crăciun la gura sobei...în Maramureş

0

Cei care tânjesc după sărbători de iarnă petrecute într-un sat tihnit, la gura sobei, ar trebui să se gândească la "Ţara Maramureşului". Oamenii locului au ştiut să nu se înstrăineze de tradiţii, păstrate din timpurile de demult.

Viaţa la ţară în Maramureş este orânduită în mare parte după muncile câmpului şi după marile sărbători creştine. Mijlocul lunii noiembrie, Lăsatul Secului marchează începutul pregătirilor pentru Crăciun, sărbătoarea cea mai frumoasă de peste an, când văile Maramureşului răsună de glasurile colindătorilor care vestesc Naşterea Domnului.

Sărbătorile creştine, ţinute cu sfinţenie, prin post şi rugăciune, se împletesc aici cu ritualuri şi credinţe populare, cu obiceiuri din moşi, strămoşi care fascinează pe oricine.

În fiecare an turişti din ţară şi din străinătate vin să-şi petreacă aici sărbătorile de iarnă într-un cadru de poveste, atraşi de frumuseţea locurilor, de ospitalitatea gazdelor şi nu în ultimul rând de bucatele delicioase şi horinca puse pe masă după 40 de zile de post.

"Considerăm că tradiţia în Maramureş e la ea acasă, că obiceiurile de Crăciun sunt respectate şi nu o formalitate. Toţi coconii din Maramureş umblă şi colindă gazdele dintr-un cap în altul al satului.E un obicei al autorităţilor maramureşene de a promova tradiţiile şi Crăciunul", spune Mircea Man.


Pentru promovarea zonei ca destinaţie turistică pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, ministerul Turismului a lansat programul ,,Crăciun în Maramureş". Astfel, turiştii cazaţi la pensiuni sau în casele maramureşenilor vor putea participa la tot soiul de evenimente specifice sărbătorilor de iarnă: tăierea porcului, pregătirea cârnaţilor, coacerea colacilor, slujba de la biserică din dimineaţa de Crăciun, colindul.


Din toate sărbătorile dintre ani, “sara” Crăciunului rămâne cea mai frumoasă. Nimeni nu este singur sau trist. Lumina nu se stinge toată noaptea iar porţile se lasă deschise pentru a vă primi pe voi, cei care doriţi să aveţi parte de un Crăciun adevărat.



Sursa: Maramuresul Online


Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Cutremur în Maramureş

0

Un cutremur cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter s-a produs  la ora 14.20 în judeţul Maramureş, la o adâncime de zece kilometri. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a declarat că seismul a avut o intensitate mică, dar a fost  resimţit în zona Cavnic- Baia Sprie, unde  a avut loc.
Zeci de maramureseni speriati au inrosit liniile telefonice sunand la 112, dupa ce astazi, 17 decembrie, pamantul li s-a cutremurat sub picioare. Un seism de 3 grade pe scara Richter s-a petrecut in judet, in zona cuprinsa intre Cavnic si Baia Sprie. Cutremurul a fost unul de suprafata, dupa cum a aratat Mircea Radulian, seful Institutului National pentru Fizica Pamantului Bucuresti, si s-a simtit destul de puternic, pentru ca s-a produs la o adancime mica, de doar 10 kilometri. Potrivit specialistului, posibilitatea existentei unor replici este destul de ridicata, in cursul zilei de azi.
Cutremurul s-a simtit puternic in Baia Sprie si Sighetu Marmatiei, foarte multi oameni speriati sunand la 112, dupa ce au vazut ca li se misca obiectele prin casa. Mircea Radulian, directorul stiintific al Institutului National pentru Fizica Pamantului Bucuresti, a aratat ca seismul s-a produs la ora 14.20, a avut o intensitate 2 pe scara Mercalli, respectiv o magnitudine de 3 grade pe scara Richter.


Epicentrul cutremurului s-a aflat in apropierea varfului Mogosa, la o distanta de 6 kilometri de Sisesti, 9 kilometri de Desesti si 12 kilometri de Budesti.


Autoritatile maramuresene au intrat in alerta si au inceput sa faca verificari in privinta pagubelor pe care le-ar fi putut suferi maramuresenii in urma seismului.


"Nu avem deocamdata raportate pagube sau persoane ranite. In schimb, au sunat la 112 persoane care au relatat ca s-au speriat de faptul ca au simtit ca sunt in miscare. Se va lua legatura cu reprezentantii Primariei Sighet pentru a se vedea daca sunt inregistrate pagube", a declarat pentru eMaramures.ro, Dan Buca purtatorul de Cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures.


Specialistii de la Institutului National pentru Fizica Pamantului Bucuresti au explicat ca, desi magnitudinea cutremurului nu a fost mare, acesta s-a simtit destul de puternic, pentru ca s-a produs la adancime mica. Sighetenii si baisprienii au resimtit cel mai tare seismul.


"S-a simtit cutremurul desul de bine, eram acasa nu mi-am putut explica ce se intampla. Cei Cei de la de la ISU au luat legatura cu mine, dar noi nu avem inregistrate probleme", a declarat Eugenia Godja, primarul orasului Sighetu Marmatiei.


Directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului Bucuresti a mai spus ca exista riscul producerii unor replici ale cutremurului, in cursul zilei de astazi.Este cel de-al doilea cutremur produs in ultimele 24 de ore, in Transilvania. Un seism a avut loc si langa Deva, la o adancime de 29 de kilometri.


Dupa semnalarea cutremurului, prefectul judetului Maramures, Sandu Pocol, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a dispus masuri pentru a evita panica in randul populatiei, dar si pentru a verifica eventuale distrugeri produse de cutremur. Acesta a precizat ca, la cursurile pe linia gestionarii situatiilor de urgenta a vazut hartile cu zonele seismice din Romania, pe care erau mentionate Vrancea, Banatul, dar si platoul muntilor Oas-Gutai-Tibles.


Pentru ca au fost inregistrate in Sighet trei apeluri telefonice, la 112, prin care era anuntata miscarea pamantului, pompierii militari si angajati ai politiei locale s-au deplasat in zona celor trei strazi de unde au fost sesizarile, respectiv Lazu Sesului, Tisei si Bogdan Voda si au discutat cu cetatenii despre modul in care au resimtit cutremurul.


„Nu au fost persoane ranite si nici semnalate pagube materiale. Pompierii militari au verificat, fara confirmare, si posibilitatea producerii unei explozii sau a unui incendiu in zona unde cetateanul care a apelat numarul de urgenta, de pe strada Tisei a sesizat producerea unui zgomot puternic. Nu au fost semnalate replici”, a informat purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures, Dan Buca.


Populatia din judet a fost sfatuita ca in momentul producerii unui cutremur de pamant sa nu se panicheze. De asemenea, este recomandata asezarea sub o grinda de rezistenta sau piesa de mobilier solida, respectiv intr-un colt interiror al incaperii.


„Nu este indicata fuga pe scari, folosirea liftului sau varianta de a sari pe fereastra de la etaje. Se recomanda, pe timpul cutremurului sa va indepartati de oglinzi, ferestre, usi, pereti exteriori, sobe sau mobilier inalt. Nu este indicat sa stati sub lustre sau obiecte grele care sunt suspendate. In afara locuintei, trebuie sa ramaneti indepartati de stalpii de electricitate; cladiri, cabluri, copaci sau orice alte obiecte care ar putea sa cada (bucati de tencuiala de pe cladiri)", au mai mentionat reprezentantii CJSU Maramures.



Sursa: Maramuresul Online



Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Taierea porcului la Moroseni !!!

0

Ziua de Ignat, numita si Ignatul porcilor, se sarbatoreste in fiecare an pe 20 decembrie. Datina injunghierii porcului se mai pastreaza in satele din Maramures, chiar daca sacrificarea nu are loc neaparat in data de 20 decembrie. Taranii nu concep sa le lipseasca de pe masa de Craciun afumaturile, care stau la loc de cinste alaturi de sticla cu horinca. Carnati, caltabosi, sangerete, toba sunt asezate, ca o ofranda, in fata colindatorilor, ca semn de multumire pentru urarile de bine care li se fac.In traditia populara romaneasca, Ignatu’ este o divinitate solara care a preluat numele si data de celebrare a Sfantului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Exista un timp ritual al sacrificiului porcului – ziua de Ignat (20 decembrie) sau dupa Sfantul Vasile (aproximativ aceeasi zi pe stil vechi), dimineata in zori – moment al zilei propice multor practici rituale.Ritualul taierii porcului, in ziua de Ignat, se leaga de o traditie a epocii precrestine, cand se aduceau jertfe zeitatilor ce apareau si dispareau in perioadele de innoire a timpului. Ignat era o divinitate solara (”ignis” insemnand ”foc” in latina), si, prin analogie, este si numele Sfintului Ignatie Teoforul din calendarul crestin – ortodox, numit de popor si Ignatul porcilor.

La tara, in aceasta zi, singura activitate permisa era sacrificarea si pregatirea porcului, pentru ca in rest nu se lucra nimic.Mai demult, taranii credeau ca un porc neinjunghiat in ziua de Ignat nu se mai poate ingrasa, pentru ca inainte cu o noapte acesta isi viseaza cutitul sau moartea, cum se zicea pe la tara. “Daca nu tai porcul de Ignat, nu-i mai merge bine…” sau ”Dupa Ignat, porcul slabeste”, obisnuiau sa spuna batranii. Pana sa fie sacrificati, porcii erau ingrijiti cu mare atentie, pentru ca li se dadea sa manance graunte ca sa aiba carnea buna.Taierea incepea in zorii zilei de Ignat cu o rugaciune. Potrivit traditiei, intre ochii porcului se facea semnul crucii cu varful cutitului. De asemenea, se obisnuia ca, inainte de sacrificiu, porcul sa fie stropit cu apa sfintita si asezat cu capul spre rasarit. Apoi ”misarosul” – un taran priceput in injunghierea animalelor – infigea cutitul in inima cu o lovitura scurta si precisa, care sa nu duca la agonie. La taiere, se spunea ca nu trebuie sa stea nicio persoana miloasa, pentru ca astfel porcul moare cu greutate, iar carnea nu mai e buna, si ca parul porcului trebuie inmuiat in sange ”ca sa nu se stinga neamul porcilor”.Dupa ce porcul moare, acesta este asezat pe un ”pat” si este parlit cu grija pe toate partile de barbatii casei. Daca, din greseala, plesneste o parte de piele, se uda repede cu apa sau se freaca, folosindu-se zapada, ca arsura sa nu se intinda. Cand pielea s-a ars indeajuns, porcul se rade cu cutitul si se clateste cu apa calda pana ramane curat si galben. Operatiunea odata terminata, se trece la taierea efectiva a animalului. Mai intai se taie picioarele de la genunchi in jos, apoi urechile si coada, din radacina. Este momentul cel mai asteptat de copii, pentru ca lor le revine soricul de urechi si coada pentru care sunt in stare sa se si bata daca sunt prea multi.Se scot soldurile, iar slanina se despica de-a lungul spinarii si de-a lungul gatului, desfacandu-se cu incetul, pana la pantece. Apoi, se desface capul in doua parti, fiecare cu cate o falca. Falcile se taie in doua parti, iar creierul se scoate la urma, cu atentie sa nu se sfarame. Dupa cap, se scot ”iepurele” (osul pieptului cu cei doi muschi dinainte) si ”iepurasii” (cei doi muschi ai spinarii), rarunchii si coastele. La urma se scot maruntaiele, din care se desprinde fierea cu mare atentie, sa nu se sparga. Apoi, se cauta besica, se dau deoparte matele si ficatul, plamanii sau bojocii, splina, invelitoarea de grasime a maruntaielor sau osanza si stomacul. Pentru a afla greutatea de carne a porcului taiat, se inmulteste cu zece greutatea capului, care se poate pune mai usor pe cantar.Femeile nu stau nici ele, ci se pregatesc pentru gatitul carnii, iar la final de ”pomana porcului”. Ele pun maruntaiele la fiert, curata matele in care se vor umple mai tarziu carnatii si caltaosii, spala bine stomacul pentru toba, adica sa prepare exact produsele fara de care Craciunul nu este Craciun, si care nu ingretoseaza mai pe nimeni cand le vede intinse pe masa.Ritualul practicat de Ignat este unul antic, care se regaseste in traditia mai multor popoare. De exemplu, in Egiptul antic, porcul era adus ca jertfa zeului Osiris, iar in Grecia antica un ritual similar se savarsea in cinstea zeitei Demeter.Sfantul Ignatie, de a carui zi se leaga obiceiul, se pare ca a fost copilul pe care l-a luat in brate Iisus Hristos cand a spus apostolilor: ”De nu va veti intoarce si nu veti fi precum copiii, nu veti intra in Imparatia cerurilor. Si cine va primi un prunc ca acesta in numele Meu, pe Mine Ma primeste“. Pentru aceasta s-a numit Sfintul Ignatie purtator de Dumnezeu.Biserica spune ca acesta a fost in tinerete ucenic al Sfantului Ioan Evanghelistul si, la varsta maturitatii depline, ca urmas al apostolilor ce era, a fost ales episcop in Antiohia Siriei, cetate in care pentru prima data ucenicii Domnului au inceput a se numi crestini. Pentru credinta sa, in timpul prigoanei impotriva crestinilor, Ignatie a fost prins de pagani si aruncat la fiare ca sa-l sfasie, in timpul unei serbari dedicate idolilor, la Roma. Din trupul sau au ramas numai oasele cele mai mari care au fost adunate de credinciosi si puse la cinste in loc insemnat, in ziua de 20 decembrie, anul 107.


Ninsoarea revine în Maramureş !

0

Maramureşul e sub zăpadă.

La această oră ninge în Pasul Gutâi, la Cavnic, în zona montană, în Pasul Roata şi la pârtiile de schi. În Pasul Prislop, la Borşa precipitaţiile sunt sub formă de lapoviţă. 
Carosabilul sectoarelor de drumuri publice din judeţ (naţionale şi judeţene) este curat şi umed, cu excepţia unui tronson al DN 18, în Pasul Prislop, între km 165 şi km 175, unde conducătorii auto vor întâlni pe carosabil un strat de zăpadă frământată cu grosimea de până la un centimetru.               
Angajaţii societăţii care asigură şi întreţin viabilitatea DJ 184 Baia Sprie-Cavnic şi DJ 109F Cavnic-Budeşti au intervenit cu utilaje cu lamă pentru a îndepărta zăpada depusă pe carosabil. De asemenea,  au împrăştiat 48 de tone de material antiderapant pentru a preveni formarea poleiului şi pentru combaterea zăpezii de pe carosabil. Stratul de zăpadă pe acostamentul celor două drumuri judeţene măsoară între 40-50 cm. Pe celelalte sectoare de drumuri judeţene aflate în administrarea societăţii de drumuri şi poduri nu a fost nevoie de intervenţie cu utilaje şi material specific în perioada de iarnă.           

S-a acţionat cu material antiderapant pe DN 18, în Pasul Gutâi  (16 tone de material antiderapant), respectiv în Pasul Prislop (16 tone de material antiderapant)  pentru a preveni formarea poleiului.



Sursa: Maramuresul Online
Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


„Am pierdut tot ce aveam mai drag pe lumea asta!“

0

„Am pierdut tot ce aveam mai drag pe lumea asta!“...cuvintele lui Dorin Roman.
Ziua care trebuia să fie cea mai importantă din viaţa familiei Roman s-a transformat într-un coşmar. În loc să ajungă acasă cu fetiţa sa, Viorika Roman a murit cu câteva minute înainte de naşterea acesteia în Spitalul Orăşenesc din Vişeu de Sus.

Dorin şi Viorika Roman (foto) s-au cunoscut în urmă cu 12 ani, în Italia, unde lucrau amândoi. „Ne-am cunoscut în Italia. Acolo am adunat bani şi speram să venim acasă, să deschidem o mică afacere şi să trăim împreună până la adânci bătrâneţi. Am revenit în România şi am deschis o pensiune la Borşa şi totul părea să meargă cum speram", povesteşte soţul îndoliat.

Primul copil al familiei

Cei doi s-au căsătorit în urmă cu un an şi îşi doreau enorm un copil. „Am făcut nunta anul trecut, în 22 noiembrie. A fost o zi minunată. La doar câteva luni, nevasta mea a rămas însărcinată. Am fost cel mai fericit om. Era primul nostru copil. Ea mai are trei copii din căsătoria anterioară, pe care îi iubesc ca şi cum ar fi ai mei, dar n-aveam cum să nu-mi doresc şi un copil al meu", mai spune Dorin Roman.

La doar 33 de ani, Dorin Roman trece prin cele mai grele momente ale vieţii sale. „Urma să nască o fetiţă. Nu pot să cred nici acum că nu mai e lângă mine. Nu aşa speram să decurgă totul. Nici nu am cuvinte, în câteva ore am pierdut ce aveam mai drag pe lumea asta", încheie bărbatul.

Femeia în vârstă de 35 de ani a murit joi, la Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus, după ce a fost internată cu aproape două zile înainte de tragedie. Potrivit rezultatului necropsiei, motivul decesului a fost o comoţie cerebrală.
,,Odihna cea Vesnica da-le-o lor Doamne si Lumina cea fara de Sfarsit sa le straluceasca ! Sa se odihneasca in pace ! "
Sursa: Adevarul.ro



Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Colinde,colinde...

0


Colindele romanilor fac parte din fondul cel mai secret al tezaurului spiritual universal, fiind dovezile vii ale stravechimii noastre crestine. In sunet de cantec intra si ies colindatorii din casele romanilor, facandu-i pe acestia sa se simta mai buni, mai bogati, mai sanatosi, mai darnici. Chiar daca in ultimul timp multi alti prestigiosi cantareti romani au scos discuri si casete cu colinde, doar Stefan Hrusca ramane, in acceptia ascultatorilor, “Numitorul comun” al colindelor romanesti. El, si nimeni altul, a tinut aprinsa in inima noastra lumina de candela a colindelor. Si tot el, prin colindele sale, ca nimeni altul, izbuteste sa ne adune pe toti si sa ne faca sa simtim ca, indiferent unde ne-am afla, suntem trup si suflet ai acestui pamant, cum suntem cu trup si suflet ai credintei crestine. Intraductibile din pricina unor structuri lexicale arhaice, colindele romanilor sunt ca niste minuni de aur prea adanc ascunse sub colbul vremurilor, minuni pe care, in afara specialistilor impatimiti, prea putini mai au prilejul sa le atinga intr-o lume si intr-o vreme apartinand civilizatiei tehniciste.
(George Tarnea)




Sursa: Maramuresul Online







Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Scrisoare deschisă către preşedintele Traian Băsescu [C.T.Popescu]

0

Domnule Băsescu, te-am privit şi voi continua să te privesc cu statornică scârbă. Însă, dincolo de scârba mea, un concurs de împrejurări care conţine prostia unora, ticăloşia altora şi indiferenţa celor mai mulţi a făcut să devii preşedinte al ţării mele. Nu m-am aşteptat nicio clipă ca, ajuns în această demnitate, să poţi deveni altceva decât eşti, dar am vrut să sper că măcar vei încerca să pari. Mă felicit că nu am investit prea mult în această speranţă. Ex nihilo nihil. Dispreţul pe care ţi-l port e lesne de argumentat: reprezinţi suma a tot ce are mai detestabil poporul român. Fără a avea măcar una din însuşirile admirabile ale acestui popor.
Vreme de şase ani am trăit o neîncetată stupoare, colorată când şi când cu indignări sterile ori revărsări gastrice provocate de conduita ta.
Vreme de şase ani, mulţi dintre noi am încetat să fim doar cetăţeni ai acestei ţări şi am devenit victime ale tulburărilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revărsărilor tale de ură, ale ticăloşiei tale, ale incompetenţei tale.
Nu ştiu dacă în istoria modernă există şef de stat care să fi insultat atât de mulţi dintre propriii cetăţeni, cu atâta nesimţită uşurinţă. Observi că nu folosesc pluralul politeţii. Pentru că tu însuţi, în dialogul cu ceilalţi, ai răul obicei de a nu-l folosi. Şi voi refuza să îl folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vădi că sunt mai bine crescut decât tine.
Vremea convenţiilor şi demonstraţiilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu îngrijorare, în aceşti şase ani, obsesia ta maladivă pentru puterea absolută. Au fost concetăţeni de ai mei care au crezut că poate ţi se cuvine, că poate, atunci când o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbării în bine al ţării.
Se înşelau. Ai folosit puterea doar pentru a revărsa urâţenia dinlăuntru-ţi asupra noastră, a tuturor. Iar ţara e astăzi mai schimonosită ca niciodată. Sărăcită, desfigurată, doar un contur înlăuntrul căruia cei mai mulţi sunt prinşi ca într-o capcană, prizonieri ai unui rău destin. Precum în cel mai întunecat fanariotism, ai folosit demnităţile publice ori resursele statului pentru a-ţi căftăni apropiaţii, pe cei care ţi se închinau cu ipocrită smerenie, într-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnităţi ale statului să fie ocupate de incompetenţi, imbecili şi neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienţă faţă de tine, despotul. Şi când ţara e rânduită după legea aceasta, nu e de mirare că astăzi am ajuns la această mizerie, promiscuitate şi decădere a instituţiilor.
Ţi-ai făcut din minciună un crez politic. Şi unii găsesc asta scuzabil. Peste cei care au îndrăznit să spună altfel decât crezi tu că se cuvine spus ai revărsat diluvii de ură. Ai inventat categorii generice peste care să îţi reverşi ura şi insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii încăpătoare în care mizeria ta să poată fi eficient distribuită. Toţi cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat să văd atât risipă de resurse (ale statului, ale instituţiilor publice ori ale unor dubioase instituţii private) menită unui singur scop: împroşcatul cu mizerie.
Au fost şase ani urâţi. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a ţării. Prea mult şi prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astăzi.
Afirmi, domnule Băsescu, fără să roşeşti, cu o nesimţire prietenă cu iresponsabilitate, că ţara mea e o ţară de mâna a doua. Iar când îndrăzneşti să spui aşa ceva vremea pamfletelor şi a indignărilor din laringe a trecut. O ţară care cere bani cu împrumut, o ţară care nu poate plăti pensiile este o ţară de mâna a doua - spui tu cu o nesimţire care sfidează orice stupoare. Nu ţara a cerut bani cu împrumut, domnule Băsescu, ci tu. Împotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toţi amnezici şi încă ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI, deşi nu puţini erau cei care strigau că e o cale greşită. Şi i-ai potopit cu insulte. Aşa cum ştii să faci. Ai susţinut acel credit nu pentru că ţara avea nevoie de el, ci pentru că tu, deprins cu logica licuricească, ai încercat să cumperi bunăvoinţa unor stăpâni pe care noi nu-i vedem. Şi ai fost gata să plăteşti acea bunăvoinţă cu sărăcirea, umilirea şi nenorocirea noastră a tuturor. Iar dacă ţara nu poate plăti pensiile este pentru că tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, îndurăm şi plătim biruri.
Nici nu ar trebui să mai spun lucrurile acestea. Sunt deja ştiute. Şi nu ar trebui să accept logica rudimentară după care funcţionezi, aceea care măsoară demnitatea, înălţimea ori măreţia după grosimea pungii. Doar judecând cu maţul poţi ajunge să spui despre ţara mea că este o ţară de mâna a doua. Iar dacă punga ţării nu e azi îndeajuns de plină pentru gustul tău, asta nu se întâmplă pentru că eu şi cei asemeni mie nu trudim îndeajuns pentru a o umple, ci pentru că tu şi cei din jurul tău sunteţi prea hămesiţi, prea nesimţiţi şi prea necinstiţi pentru a şti să o chivernisiţi.
Dar ţara asta încă are bani să îşi plătească preşedintele şi imbecilii deveniţi miniştri, are bani să îşi plătească nulităţile devenite europarlamentari, are bani să te trimită la reuniuni internaţionale unde să ne umileşti pe toţi respirând dispreţul cu care eşti tratat de ceilalţi, are bani pentru a plăti pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a îngrăşa guşile lăudătorilor şi numeroşilor tăi servitori. Are încă bani din care să plătească sinecuri pentru cei care ştiu să îşi manifeste îneajuns de zgomotos şi fără ruşine obedienţa faţă de tine.Are bani să îmbogăţească afacerişti suspecţi, dar cunoscători ai conturilor de partid. Să ierţi, atunci, biata ţara dacă nu mai are îndeajuns pentru a plăti şi pensiile acelea.
În aceeaşi zi când eu scriam: Pentru că eu nu accept că România e o ţară de mâna a doua în UE. Nici că eu aş fi un cetăţean de măna a doua. Dar admit că avem politicieni de mâna a şaişpea. Mai pe seară, preşedintele României spunea că ţara mea este o ţară de mâna a doua. Iar asta nu mai poate fi îngăduit. Pentru aşa ceva nu mai este de ajuns să ne revoltăm pamfletar, să respirăm vocalele indignării la televizor ori să risipim cerneala stupefacţiei în gazete.
Atunci când mizeria ta nu mai încape în hârdăul categoriilor generice şi nu se mai revarsă doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra ţării înseşi, atunci e vremea să fii trimis definitiv acolo unde îţi e locul. Atunci când, nu are rost să ne mai ascundem după cuvinte, îţi îndemni cetăţenii să îşi părăsească ţara, tu trebuie să pleci, nu ei. E timpul!
Asta e tot ce am avut să îţi spun, domnule Băsescu. Aşa cum ţi-am promis, îţi sunt pe mai departe dator cu întreg dispreţul. Şi îţi promit că mă voi achita de această obligaţie. Dar vreau că de acum să te dispreţuiesc ca pe un ticălos oarecare şi nu ca pe preşedintele ţării mele. Du-te!
Rândurile care urmează nu îţi mai sunt adresate, deşi te privesc. Vreau să sper că prieteni şi neprieteni din blogosferă mi se vor alătura. Pentru că este o limită care nu trebuie trecută. Şi aşa, prea multă vreme, prea multe am îngăduit. Şi mai vreau să sper că, mai ales, politicieni, cu şi fără blog, vor prelua revolta mea şi îi vor da cuvenită îndreptare. Acelor politicieni le cer, neîntârziat, iniţierea procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu. Dincolo de meschinăria calculului politic de conjunctură, dincolo de laşitatea cu care ne-au obişnuit, dincolo de indolenţa pe care le-am tolerat-o. Sau puteţi cu toţii tăcea, prudent, vascularizaţi de precauţia pe care o putem numi şi laşitate. Şi atunci am să-i cer scuze lui Traian Băsescu. Şi am să admit că trăiesc într-o ţară de mâna a doua.
Nu vă sfiiți, trimiteți-l mai departe. Poate doar așa se trezesc cei mulți."
(C.T.Popescu)
Sursa: Maramuresul Online

Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.


Ardei umpluti (mancare de post)

0

Descrierea retetei: Ardeii umpluti cu orez si ciuperci sunt o mancare de post gustoasa si sanatoasa.
Ingrediente ardei umpluti (mancare de post):


  • 18 - 12 ardei grasi
  • 200 g ciuperci
  • 100 g orez
  • 1 ceapa
  • 1 cutie rosii in suc sau 3 -5 linguri bulion
  • patrunjel verde
  • sare, piper, ulei, optional vegeta


Modul de preparare a retetei:
Ceapa se toaca si se caleste in ulei incins. Se adauga ciupercile taiate si orezul, spalat in prealabil. Cand ceapa devine sticloasa, se stinge cu o cana de apa, se adauga 1 lingura de vegeta si se lasa sa fiarba pana cand se inmoaie orezul. Se stinge focul, se adauga verdeata tocata. Cu acest amestec se umplu ardeii. Ardeii umpluti se aranjeaza intr-o cratita. Se toaca rosiile si se pun, impreuna cu sucul de rosii, peste ardeii umpluti. Se adauga si apa cat sa acopere ardeii. Se acopera cratita cu ardei umpluti si se da la cuptor 45 - 60 min.
Pofta buna !
Sursa: Maramuresul Online




Colinde,...colinde de Craciun! (Link Radio)

2


  • Numai simplul gand la sarbatorile de iarna ne aduce o stare de bucurie. De ce le asteptam atat si de ce inca din noiembrie incepem sa frematam de nerabdare? Cu ganduri crestine sau nu, ne bucuram mai ales ca vine vacanta, ca vom fi in sanul familiei, ca vom umple masa de bunatati, ca totul va fi impodobit si plin de culoare.Colindele de Craciun fac totul sa para mai frumos si mai placut.Va propun sa descarcati si sa ascultati !!! Un link pentru a asculta un un post S P E C I A L  de Radio 
  • Click aici...
  • Click aici...
  • Click aici...















Sursa: Maramuresul Online





Maramuresul OnlineMaramuresul Online


Obiceiuri si traditii in Maramures ( calendar )

2


Obiceiul colindatului însoţeşte toate sărbătorile de iarnă. Maramureşeanul colindă de Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează şi de Sântion, sărbători creştine cuprinse în perioada celor 12 zile sacre, care începe cu Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului Iisus.
Domină colindele creştine, unele cu specific local, dar bătrânii mai colindă încă unele corinde păstoreşti, varinte ale Mioriţei , sau colinda cerbului, a căror geneză a avut loc într-un timp foarte vechi. Un motiv des întâlnit în colindele maramureşene este cel al florilor de măr (florile dalbe, flori de măr). Unii etnografi explică acest lucru prin faptul că momentul de înflorire a mărului coincide cu începutul calendarului agricol iar “florile dalbe” ar fi un soi de incantaţie pentru începutul primăverii. Se mai spune că acest refren poate fi pus pe seama obiceiului maramureşean ca în ziua de Sf. Andrei (30 noiembrie) să se ia crenguţe de măr şi să se pună într-un vas cu apă. De Crăciun, crenguţele înfloresc şi astfel, în timpul sărbătorilor de iarnă, pe mesele maramureşenilor se vor găsi flori de măr. Asemenea bradului, care rămâne verde, merele nu se strică iarna, fiind astfel asociate cu ideea de nemurire, de regenerare.
În Ajunul Crăciunului, puiul de moroşan îşi petrece peste umăr trăistuţa anume pregătită pentru acest eveniment şi porneşte cu colinda. Primii colindători sunt cei mai mici de cinci ani. Ei au în repertoriul lor colinde scurte ce vestesc sărbătoarea, urează belşug şi cer, în versuri pline de haz, darurile cuvenite.
Colinda Puică neagră bagă-n sac este una dintre acestea:
Puică neagră bagă-n sac,
Scoală gazdă, dă-mi colac.
De mi-i da, de nu mi-i da,
Altu nu ţi-oi colinda,
Că mi-i scurtă gubuţa
Şi mă tem c-oi îngheţa.
Rămâi, gazdă, veseloasă
C-ai ajuns zâle frumoasă
Şi găzdoiu veselos
C-o ajuns Crăciun frumos.

Copiii de vârstă şcolară se grupează câte 5-6, în funcţie de vârstă, de grade de rudenie, dar şi de relaţiile de prietenie. Cetele, formate fie numai din fete sau numai din băieţi, interpretează mai multe colinde cu conţinut religios: Trei crai de la răsărit , Trei păstori, Viflaime-Viflaime ş.a.m.d. Una dintre aceste vechi colinde, cunoscută în întreg ţinutul, învăţată unii de la alţii, din generaţie în generaţie, este colinda.

Coborât-o coborât:
Coborât-o, coborât
Domnu Iisus pă pământ,
Să vadă la fiecare
Care ce credinţă are.
Dumnezeu văzut-o bine
Că credinţă nu-i la nime,
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai, săracilor de voi,
Cum voi trimete un război,
Ca să v-aduceţi aminte
Că şi-n cer aveţi părinte.

Fetele şi feciorii, dar şi cei căsătoriţi, care se colindă, în grup, unii pe alţii, au în repertorilul lor colinzile creştine O, ce veste minunată, Deschide uşa, creştine şi multe altele care stabilesc o relaţie între realitate şi mit. Sunt colinde cosmogonice, de întemeiere, de relaţie între om şi divinitate. Bătrânii, dar nu doar ei, colindă o străveche colindă - Cată-n sus şi cată-n jos- ce face referire la momentul Judecăţii de apoi:

Cată-n sus şî cată-n jos,
Cată-n jos pă lângă mare
În dreptu Sfântului Soare,
Sfântu Soare când răsare
Mândră lumânare-şi are.
Zor, zor câmpuţ cu flori,
C-aiesta nu-i câmp cu flori,
Că-i un şăs mândru, frumos,
Cu coroana lui Hristos.
Când a si la judecată,
Cei zii cu cei morţi deodată...
Dar atuncea ce-om şti zîce?
Crai şi împăraţi or plânge.

La sfârşitul fiecărei colinde grupul de copii, tinerii sau vârstnicii încheie cu urarea: Rămâneţi gazdă-n pace cu sănătate!, la care gazda răspunde: Haidaţi în casă! În noaptea de Crăciun orice sat din Maramureş răsună de glasurile colindătorilor, care merg din casă-n casă, din josani până în susani, până zorii zilei se arată, dând acestei sărbători un farmec aparte.

Noi umblăm şi colindăm  
Şi nimic nu căpătăm
De ni-ti da,
de nu ni-ti da
Altu nu v-om colinda
Ştiu că nu mi-i scris în frunte
Să vă colindăm mai multe
Şi-n frunte de ne-ar fi scris
Mai multe nu v-am fi zâs.



Cand au loc Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate in fiecare luna a anului.
IANUARIE
Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi;
- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna – Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;

- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine

- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;

– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;
FEBRUARIE
- Campionatul national de schi-biathlon – Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara

- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;

MARTIE
- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut

Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;
APRILIE
- Obiceiuri de Florii
: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);

- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;

- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!

- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!

- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;
MAI
– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug

- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;
- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza” – Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;

– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului

- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;

– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;

– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona;

– ”Armonii de primavara” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor

IUNIE
- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului

- Joc barbatesc – Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba;

- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular

- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala

- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:
- serbare campeneasca “Sanzienele“ – Baita de sub Codru
- festivalul folcloric “Cununa de Sanziene“ – Tautii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean “Nopti de Sanziene“ – Borsa;
- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;

- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;

– ”Dantul de Sanpetru” – Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat

- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;

IULIE
- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate

- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita

- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;

- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii

- Sfantul Prooroc Ilie – Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;

- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul

AUGUST
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii

– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German

- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca

- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;

- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;

- “Hora la Prislop” – pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina

- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti

- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate

SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca

- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;

- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ”doamna-mare

- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ”primas” din zona

– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;


- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile


OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate


- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;

– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii

- Sfanta Paraschiva – Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;

- Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei


NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;


- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda


- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului


-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;

- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;

DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;

- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;

- Festival folk ”Decembra” – Cavnic:

- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” – Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor;

- “Zilele culturii chiorene” – Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului

- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat.


Post navigation