Archive for iulie 2011

Rezervatia mixta Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei

Detalii:
...situata in partea estica a Muntilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Magura, in raza localitatii Sacel;
declarata rezervatie in anul 1977;
ocupa o suprafata de 100 ha;
denumirea provine de la nuanta verzui-albastruie a izvorului carstic, unul din afluentii de obarsie al raului Iza;
apele intrate in subteran reapar la suprafata ca izvor - astfel ia fiinta Izvorul Albastru al Izei;
pestera Iza are o lungime de 2.440 m;
aici se gaseste Ulita de Piatra - defileu sapat in calcare eocene, cu pereti stancosi avand inaltimi cuprinse intre 4 si 10 m, pe alocuri cu aspect de canion si peretii foarte apropiati.

Sursa: Maramuresul Online

Gheorghe si Vasile :))

Doi moroseni, Gheorghe si Vasile, merg la lucru peste hotare, in Italia. Dupa prima zi de lucru, merg ei ei la un restaurant.
Ca sa nu zica oamenii ca-s betivi, cer ei doua cafele. Gheorghe bea din cafea si-i dau lacrimile.
Vasile il intreaba:
- De ce plangi, mai Gheorghe?...
- Plang pentru ca ma gandesc la mama, care a ramas acasa singura cu gospodaria.
Vasile il consoleazÄ?:
- Lasa, mai, ca ajungem si noi acasa dupa ce facem un ban.
Bea Si Vasile din cafea si-i dau si lui lacrimile. Senin, Gheorghe il intreaba:
- Ce ai, mai Vasile, de ce plangi?
- Ma gandesc la saracu' tata cum ar baga p**a-n ma-ta ca nu mi-ai spus ca-i fierbinte cafeaua!

Sursa: Maramuresul Online

Maramureşul "se vinde" la Bucureşti

Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş a inaugurat în Bucureşti, primul magazin de produse ecologice din capitală. Trei producători din judeţul nostru îşi vor distribui produsele din acest punct.
Bucureştenii se vor putea înfrupta din gustoşii cârnaţi mangaliţa, făcuţi din carne care are o cantitate redusă de colesterol, pui ecologici sau pită de mălai. La inaugurare au participat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, care au degustat produsele maramureşenilor, apreciind calităţile deosebite ale acestora. Unele produse oferite bucureştenilor sunt ecologice, iar restul tradiţionale, fiind realizate după reţete strămoşeşti din Maramureş, fără aditivi alimentari. Rafturile sunt înţesate cu preparate din carne (cârnaţi ţărăneşti, cotlet haiducesc, jambon afumat, salam de casă, slănină mangaliţa afumată, pui de gâscă eco etc.), brânzeturi ( urdă cu mărar, caşcaval, brânză în coajă de brad, telemea de oaie cu chimion, brânză de burduf) şi legume, fructe, dulceţuri naturale, magiun din prune bistriţe făcut la cazan, conserve realizate după reţete tradiţionale.
Sperăm că încet-încet, bucureştenii vor ajunge să aprecieze produsele noastre şi din toamnă, după ce se întoarce lumea din concedii, să ne treacă mai bine marfa. Mâncarea ecologică este sănătate curată, iar în ultima perioadă sunt tot mai numeroşi cei care apreciază produsele noastre", a declarat Gheorghe Pop, unul dintre cei trei producători care au avut curajul de a investi în deschiderea unui punct de valorificare cu specific moroşenesc în capitală.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Lucian Bute : Campionul mondial la box a fost intr-o vizita privata in Maramures

“A vizitat Ocna Sugatag, locul unde mergea in cantonamente, si localitatea Budesti, pe unde facea pregatire. E un miniconcediu de cateva zile pentru a le arata prietenilor si rudelor, pe care le-a adus cu un autocar, pe unde se antrena el si, de asemenea, sa-si vada fostii colegi”, a spus Ioan Pop, fost arbitru international de box AIBA si fost vicepresedinte al Federatiei Romane de Box, presedinte al Colegiului Central de Arbitri de Box din Romania si membru in Comisia Europeana de Arbitri Judecatori.

Diploma de cetatean de onoare

Sambata noaptea a fost cazat la o pensiune din Salistea de Sus, dupa ce a facut o excursie pe Valea Vaserului cu celebra Mocanita. Duminica a fost organizata, pe stadionul municipal, o intalnire cu reprezentantii autoritatilor locale din municipiul Sighetu Marmatiei, unde era programata inmanarea titlului de cetatean de onoare pentru Lucian Bute, dar si diplome de excelenta pentru Ioan Pop si Mihai Lauruc. Alaturi de ei au mai primit titlul de cetatean de onoare Cornelia si Lupu Rednic, Florentina si Petre Giurgi, sculptorul Ioan Bledea, dar si fostul pugilist Claudiu Rasco.

Vizita la pompieri

In vizita privata, pugilistul s-a intalnit si cu militarii Garzii de Interventie din Bogdan Voda, fiind un mare prieten al pompierilor, fiind, de altfel, si membru simpatizant al IPA, regiunea Galati. Tot ieri, IPA Regiunea 4 Maramures i-a pregatit o placheta cu un pompier pe care Ioan Pop i-a inmanat-o campionului mondial de box.

Lucian Bute a fost legitimat la Clubul “Box Club Lauruc” din Sighetu Marmatiei din 1999 pana in 2003, dupa care a plecat in Canada, ca sa cucereasca lumea boxului profesionist. Mihai Lauruc, cel care l-a antrenat in anii petrecuti in Maramures, a fost chiar emotionat de vizita fostului sau elev. “Va dati seama ca e o bucurie foarte mare”, a fost tot ce a putut sa spuna fostul antrenor, campion la randul lui. Mihai Lauruc s-a ocupat indeaproape de pregatirea lui Bute si a fost unul dintre cei care a pus o piatra de temelie la cariera de succes a lui Bute.

Si Ioan Pop a avut doar cuvinte de lauda la adresa pugilistului. “E o bucurie pentru noi toti. Il cunosc de cand era junior. Am vazut cum a crescut, a trecut la tineret, apoi la seniori. Era un baiat foarte disciplinat si ascultator. Unii ziceau ca era cuminte ca o domnisoara. Dar in ring devenea curajos. Acolo nu mai era timid. De aceea a si ajuns unde a ajuns si a facut performanta, pentru ca are si un caracter de om deosebit”, a spus Ioan Pop despre Lucian Bute.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

MISS MARAMUREŞANCA 2011

Asociatia de ineret AM FOST S-OM FI din Ieud in partneriat cu Asociatia ROTARACT TEAM CLUB organizeaza in data de 07.08.2011 incepand cu ora 18.00 a patra editie a concursului de frumusete bazat pe cultura populara si aptitudini artistice MISS MARAMURESEANCA.

Evenimentul este finantat de CL Baia Mare si CJ Maramures din fondurile destinate actiunile culturale pentru anul 2011.Parteneri in acest proiect sunt: Ansamblul Folcloric National TRANSILVANIA, Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Spectacolul va fi preluat de catre postul de televiziune ETNO TV si mai mult ca sigur va fi transmis in direct.

Inscrierile pentru concurs se fac accesand site-ul. www.arttradition.ro - sectiunea Miss Maramuresanca sau la sediul Ansamblului Folcloric Transilvania de luni pana vineri, intre orele 8-16. Termenul limita de inscriere este data de 31.07.2011.

Mai multe detalii despre acest proiect puteti obtine din materialul atasat. Cei care doriti mediatizarea evenimentului va atasez si macheta afisului, macheta pe care,in virtutea relatiilor de buna colaborare, mi-am permis sa trec siglele institutiilor media pe care le reprezentati.In situatia in care nu doriti ca sigla dvs. sa fie postata pe afis, va rog sa-mi comunicati pana la data de 20.07.2011.

Cei care doriti, puteti publica/posta macheta acolo unde credeti de cuviinta. Precizez ca proietul a fost finantat de la bugetul local cu suma de 7000 lei si de la CJ cu suma de 6000 lei.

Doresc sa va mai informez ca proiectul este realizat cu sprijinul deputatului independent Gheorghe Zoicas si a unor parteneri traditionali ai actiunilor noastre precum : ART TRADITION, ILNIC ELECTRIC, FLAMGARD si TOMITEX.

Cu multumiri anticipate pentru suportul mediatic asigurat acestui eveniment,
Ioan Doru Dancus.
Sursa : Maramuresul Online

Proba 1; AUTENTICITATEA COSTUMULUI POPULAR

            Scurta prezentare si defilare in scena, in ordinea numerelor de concurs. Fiecare concurenta are la dispozitie trei minute pentru prezentarea costumului popular din zona pe care o reprezinta

PROBA 2:Proba de aptitudini artistice:

Concurentele vor trebui pe parcursul a doua minute pentru fiecare, sa convinga juriul si publicul ca au calitati artistice(cantat, jucat,etc)

PROBA 3 Prezentare mancare traditionala:

Fiecare concurenta va trebuie sa prezinte cate o mancare traditionala specifica zonei pe care o reprezinta;

PROBA 4 Proba calitati fizice POALE-N BRAU:

                                    Concurentele vor defila pe scena intr-o tinuta care trebuie sa le scoata in evidenta calitatile fizice;

PROBA 5 Proba rochiilor de mireasa traditionale.

                                    Concurentele vor imbraca costume de mireasa traditionale, specifice zonelor pe care le reprezinta. Vor defila in scena pe un fond sonor cu melodii maramuresene (De mars la cununie,Rosmalin din coltu mesii, Mireasa de-amu nainte, Cine n-a juca mireasa)

Bun venit in Maramures !!!

Maramuresul, vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in România. Maramuresul este un imens muzeu in aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresan este o adevarata intoarcere in timp.

Bisericile de lemn - bijuterii de arta populara - se intilnesc aproape in fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai inalta constructie din lemn - biserica minastirii Birsana 62 m, cea mai veche biserica din lemn - biserica de la Ieud 1364.

Poarta maramuresana veritabil "arc de triumf" rustic, era in trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei poarta este bariera impotriva raului, elementul care delimiteza universul sacru al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o functie estetica, ci sunt simboluri cu radacini puternice in cultura crestina si precrestina. Coarda - spirala simbolizind aspiratia spre inalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simbolizand viata vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar citeva dintre elmentele cel mai des intilnite in sculptura portilor maramuresene.
Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munca, de viata si de sarbatoare. Obiecte din lemn decorate artistic insotesc toate momentele importante vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare intre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la Sapinta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata celui disparut.

Meserile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticla se practica cu succes si se transmit din tata in fiu.
Muzica maramuresana care insoteste toate momentele fericite ale vietii se remarca prin ritm si vitalitate.

Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in care satul maramuresan "explodeaza" de muzica si voie buna, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarna, Pastele, Tanjaua, Stana maramuresana, la care se adauga nuntile si botezurile. Aici mai iute ca oriunde se-ncinge muzica si jocul. In cateva clipe, toata sala este in picioare, iar perechile încep sa se roteasca, pe ritmul din ce în ce mai rapid, impus de ceterasi, acesti violonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere
Bun venit in atmosfera unica a satului maramuresan!!!

Sursa: Maramuresul Online

Bine ati venit in Maramuresul istoric!

Trecatorule din drum strain, tu cel de departe, de peste mari si tari, tu care n-ai auzit prea multe despre Romania, asculta sfatul meu: vino sa vezi ce nu-si poate inchipui mintea omeneasca, un colt de Rai pe Pamant, in inima Muntilor Rodnei.
Odata ajuns aici dupa sute sau mii de kilometrii, nu sti de unde sa incepi… incepe cu inceputul, acolo unde se agata harta-n cui! Vino in Maramures si pentru a nu uita niciodata aceasta vacanta, poposeste cateva zile la Borsa, orasel de munte tupilit la poalele batranului Pietrosu, pe traseul Baia-Mare- Sighet-Borsa, sau Salva-Viseu-Borsa, traseu care ne leaga de Tara Bucovinei prin Pasul Prislop.

Ce vei face odata ajuns in Borsa?

Te vei posta, mut de uimire pe podul raului Tisla, savurand privelistea care se arata deasupra ta: Pietrosul, un gigant maret si impunator, care troneaza ca un rege de mii si mii de ani peste acea asezare mica, cu dealuri abrupte si vai adanci impodobite de marete si impunatoare case albe, cu etaj, balcoane si lucarne, una mai deosebita ca cealalta, parca s-ar lua la intrecere in frumusete si podoaba.
Am uitat sa te previn! Ai ajuns intre morosenii mei; oameni harnici si curajosi, veseli si deosebit de primitori.
Dupa un drum lung si anevoios ti se va face foame, vei putea bate la o poarta si vei fi poftit in casa ca un adevarat oaspete, te vei simti imediat ca la tine acasa si vei fi servit boiereste cu cele mai alese bucate.
Un pahar de "horinca de prune" sau "creanga" iti va deschide pofta de mancare, iar apoi vor urma o serie intreaga de bunatati, intr-o atmosfera vesela de mare sarbatoare, pe fundalul muzicii populare cantate de Fratii Petreusi, Titiana Mihali, Anghelina Timis si alti multi trubaduri ale plaiurilor maramuresene.
Odata satul, vei avea ragaz sa admiri podoabele de pe pereti din interiorul casei, unde vei gasi o adevarata expozitie de arta decorativa traditionala. Te vei intreba: de unde atata culoare, atatea “ruji” care si-au dat parca si ele mana si danseaza frenetic dupa ritmul muzicii? Acele stergare atarnate dupa blidele vechi lucrate de olarii din sat, incarcate de buchete mari de “ruji”, cu franjuri crosetate sau impletite cu multa arta, procutele pe fondul negru si “rujile” cu rosu si roz, cergele de pe paturile incarcate de pernele tesute si ele cu multe si complicate modele.
Sa sti "strainule" ca fiecare lucru isi are povestea lui:
Cerga

Cerga - este tesuta in razboi manual din lana de oaie, toarsa si vopsita natural, cu model simplu “in varste” cu alb, negru si gri, dusa apoi la “valtoare”, adica la moara din sat unde apa rece o invarte ca intr-o hora nebuna vreo doua zile pana devine destul de pufoasa ca sa tina de cald in iernile reci si aspre de iarna. Odata valturata, sta cuminte la soare pana se usuca bine, apoi este pusa la loc de cinste in camera de oaspeti. Pe aceeasi cerga tesuta “ales”, alba si cu o cununa de flori rosii, pufoasa, moale primitoare, vor sta mirii in fata altarului cand se cununa, unindu-si destinele pe vecie. O vom gasi-o pusa jos la nunta si va fi “jucata pe cerga”, soacra mare cand isi va insura ultimul baiat. Este pusa pe sicriu cand moare cineva, iar la cimitir se va darui unui om sarac peste sicriu.
La loc de mare cinste va fi si in "lada de zestre" plina ochi cu haine lucrate de fata care se pregateste de maritis sau intinsa pe pat in fiecare casa, folosita atat ca ornament cat si pentru invelit in iernile reci si dure de iarna la munte.
Stergarele - le vei vedea pe pereti insiruite intr-o anumita randuiala agatate dupa blide sau icoane, atunci cand isi primesc taranii romani oaspetii sau cand isi pregatesc casele de sarbatoare; la locul unde se celebreaza nunta (caminul cultural sau in cort daca este vara) sau la camp cand merg la coasa si la fan, invelind painea in ele.
Capetele stergarelor sunt dantelate "cu cipca", realizata cu acul de croseta, din mii de noduri (8000-16000), dupa care urmeaza ciucurii.
Procutele - (scoartele, peretarele) le vei vedea impodobind peretii tuturor caselor, pe fond negru in general, cu modele mai complicate sau mai simple, in special cu motivul “ horei”, dar toate inflorate cu culori vii care dau un aer vesel caselor morosenilor. Procutele sunt specifice taranului roman din toate zonele Romaniei,au denumiri si modele diferite de la o zona la alta, in functie si de gustul si priceperea tarancilor care le tese. Procutele sunt tesute manual, cu urzeala de canepa sau bumbac si lana vopsita natural, cu vopsele obtinute din diferite combinatii de plante, frunze si scoarte de copac,dupa retete cunoscute doar de taranuii romani si transmise din generatie in generatie.
Privind mai atent, vei vedea ca acele modele din cusaturile si broderiile taranilor romani oglindesc de fapt sufletele si caracterele localnicilor, veseli si mari jucausi, dar harnici si perseverenti atunci cand li se cere.

Costumul popular

Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime si s-a pastrat din fericire bine in fata valului modernismului.

Portul femeiesc

Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa pentru zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare. In fata are un decolteu in forma de patrat , dreptunghi sau rotund, brodata cu ornamente florale de culori vii, rosu, verde, albastru, intr-o bogata paleta de combinatii, dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din generatie in generatie. Manecile sunt trei sferturi, terminate cu o manseta mai larga incretita in intregime si brodata, iar pe margine cu acea “cipca” (dantela) cu “coltisori”.
Poalele (fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie, iar jos pe margine sunt tivite cu aceeasi “cipca” cu coltisori facuta cu acul de croseta, care trebuie sa se vada pe sub zadie, pentru a contura imaginea artistica a costumului.
Cele doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta intr-o succesiune cromatica: rosu cu negru, galben cu negru, portocaliu, verde etc.,diferind de la un sat la altul. Ele se pun peste poale, in fata si in spate, fiind prinse cu baiere de lana (snur impletit din lana, in mai multe culori) impletite, iar culorile difera in raport cu varsta, in sensul ca fetele tinere poarta culori mai vii, iar pe masura ce inainteaza in varsta trec la culori mai sterse.
Pieptarul este facut din piele de oaie sau de miel cu blana inauntru, scurt si stramt, fara maneci, cu motive florale abundente, care cuprind toata suprafata intr-o varietate cromatica, se poarta indiferent de anotimp si nu se incheie niciodata. Pielea de oaie este tabacita acasa, de catre taranul roman, dupa retete stravechi,iar cusutul se face in totalitate manual. Motivele florale sunt si aici, la fel ca la zadii in functie de varsta persoanei care il poarta.
Guba mitoasa folosita pentru sezonul rece, este cel mai vechi element al costumului femeiesc si a suferit cele mai putine modificari in timp. ’Panura’,din care se face guba este tesuta manual din lana de oaie , alba natural, gri natural sau uneori este vopsita negru.
Opinca folosita ca incaltaminte traditionala, este confectionata din piele de vitel tabacita manual, iar glezna piciorului este infasurata in obiele groase din lana alba sau ciorapi crosetati din lana alba cu diferite modele geometrice.
“Zgardanul” ca element de podoaba, se poarta in jurul gatului si este facut din margelute foarte mici impletite in motive geometrice, in diferite culori. La fel ca alte obiecte decorative, tine cont de varsta pe care o are posesoarea prin culori si marime.
“Barsonul” este o bentita din catifea neagra, pe care sunt cusute modele cu margelute colorate.

Portul barbatesc

Este mult mai simplu decat cel femeiesc.
Camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare.
Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna poarta “cioarecii” simpli din lana alba sau gri, deosebit de caldurosi.
Pieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente ornamentale, tinte din metal, ciucuti din lana, confectionat din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta neancheiat.
Laibarul, lecricul si guba confectionate din “panura”(tesatura) de lana alba, si tivite pe margine cu catifea neagra, sunt de o eleganta si o sobrietate aparte.
“Straita” tesuta in carouri sau “aleasa” in modele sofisticate , precum si “manecarile” tricotate din lana colorata , fac deasemenea parte din costumul barbatesc al morosanului.
Portul copiilor, in general este acelasi cu al adultilor.
Atat de multe as vrea sa-ti mai spun trecatorule, dar mi-e teama ca nu au vlaga cuvintele mele si de aceea te invit in Maramures negresit, daca vrei sa ai o vacanta de vis, iar la anul sa vii cu toti prietenii!!!

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Semaforu-i pe roşu [Scrisori netimbrate]

Cu lămpaşul din colţ beau în cârciumă vin, ţambalul, ca iedul peste inima mea. Cămaşa hangiţei, din pânză de crin, la trei nasturi deschisă, sân’şorii colea. Simt cum mă-mbăt, că vinul e rece, vicleana-mi tot toarnă în cana cu flori desenate în luturi şi iar îşi petrece sân’şorii peste ceafa mea numai sudori. Vreai să-i bag banii în sân, nu mă lasă.

Vioara aleargă peste umerii-mi uzi. Ea iar zăboveşte la mine la masă, dezvelindu-şi, ştergându-şi sân’şorii mofluzi. Încă un nasture iese din gaică, pe sân’şori vreau să-i scriu un poem. Se aude prin noapte cum ţipă o zaică. Ea, suspinând, îmi şopteşte: mă tem. Se retrag lăutarii şi lămpile-s oarbe, zăvorul se trage cu zarvă pe uşi. Cămaşa femeii sub pânză mă soarbe. Toţi muşteriii de la mese sunt duşi. Vinul tot curge şi curge, veşmântul, mâinile mele în hohote curg. Şi fusta se smulge din bolduri. Şi vântul culege foc din lămpaşe prin burg. În faţă sub ziduri, prin noaptea de smoală, caii bat piatra şi fornăie stins. Pe perne întinse, iubita mea goală, mai albă ca ulmul, cu umărul nins. Cât de departe a mânat surugiul, parcă aud tocăitul pe drum. Crucea se şterge, putrezeşte sicriul, jerbele aprinse umplu ziua de fum. E noapte târzie şi ţambalul se zbate, un alt muşteriu cu hangiţa de gât, povârnişuri de crin sub coline surpate. Au plecat lăutarii şi e vinul sfârşit. Lămpaşul din colţ e mai gârbov ca moşu. Aş vrea să plec, dar semaforu-i pe roşu.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Zilele Culturii şi Sportului Sighetean

La Sighetu Marmaţiei, în perioada 22-24 iulie, se vor desfăşura Zilele Culturii şi Sportului Sighetean. Manifestările vor debuta vineri, 22 iulie, la ora 14,00, la Casa de Cultură cu prezentarea standului de carte al Editurii Grinta;
la ora 15.00, la Biblioteca Municipală "Laurenţiu Ulici" va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografii "Sighetul în imagini de epocă"; la ora 16.00, la Muzeul Satului, vor fi puse în funcţiune morile din satul primordial; la ora 18.30, la Stadionul Municipal, va avea loc spectacolul susţinut de Ansamblul "Mugurelul" al Clubului Copiiilor Sighetu Marmaţiei, urmat de premierea elevilor care au obţinut rezultate merituoase la învăţătură şi a liceelor care au obţinut rezultatele cele mai bune la bacalaureat, după care va avea loc un spectacol susţinut de Ansamblul "Casa Iurca de Călineşti" şi Ansamblul "Mara" al Casei de Cultură Sighetu Marmaţiei.
SâmbÄtÄ, 23 iulie, la ora 10.00, la Stadionul Municipal, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură a Clubului Copiilor şi Şcolii de Artă "Gheorghe Chivu"; la ora 11.00, în centrul municipiului se va deschide Târgul Meşterilor Populari; la ora 12.30, la Muzeul maramureşului, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografii a artistului plastic Mihai Borodi şi vernisajul expoziţiei sculptorului Ioan Bledea; la ora 17.00, la Stadionul Municipal, se va desfăşura meciul de fotbal dintre echipa Fostelor Glorii a CIL Sighet şi FC Baia Mare; la ora 19.00 va avea loc un spectacol de muzică populară, folk şi uşoară.
DuminicÄ, 24 iulie, în cadrul Zilei Muzeelor vor fi vizitate secţiile Muzeului Maramureşului. De la ora 14.00, la Stadionul Municipal va avea loc un meci de ţurcă, iar la Sala Polivalentă se va desfăşura un concurs de tenis de masă.
La ora 16.00, la Stadionul Municipal va avea loc Gala Festivalului-Concurs "Nicolae Todorovici", aflat la prima ediţie, prezentată de Eugenia Florea.
Vor participa: Cornelia şi Lupu Rednic, Florentina şi Petre Giurgi, Voichiţa Nemeş, Marinel Petreuş, Gheorghe Pârja, Dumitru Dobrican, Andrei şi Ştefan Petreuş, Ioan Sas, Nuţu Leordean, Leontin Ciucur, precum şi alţii.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Maramuresul - realitate europeana

Tot stau si ma gandesc, in dulcele stil ardelenesc, de cativa ani incoace, si in ultima vreme prin prisma contactelor pe care le am, la ce inseamna de fapt Maramuresul si la ce ar trebui sa se gandeasca, ca o prima idee, un strain atunci cand aude despre noi. Am avut, si nu de putine ori, surprize placute, constatand cu mandrie ca multi ne cunosc, si atunci cand vine vorba de Maramures sunt mult mai bine informati decat omul de rand de la noi. Insa, acest caz este un apanaj al exceptionalilor si sunt recunoscator celor ce mi-au indrumat destinul si pasii intru a-i cunoaste. Marea majoritate a europenilor, de fapt procentul se apropie foarte mult de cifra absoluta, din nefericire, nu se poate lauda cu notiuni, nici macar elementare, despre Maramures. Pentru ei noi nu existam, iar tot ce tine de identitatea fiintei noastre se stinge in faptura de abur a sentimentului de ignoranta. Am stat sa ma intreb de ce.
Si la origine stau atat nestiinta noastra de a ne promova imaginea, cat si vesnic invocatele resurse limitate, pe fondul unei strategii de resemnare, mai degraba, decat de deschidere a ferestrelor spre lume.
Si totusi, ce avem noi, astazi, de dat lumii? Sa fie oare civilizatia lemnului cea care ne caracterizeaza? Da, intr-o oarecare – chiar mare – masura. Insa nu mica mi-a fost mirarea vazand motivele traditionale ale portilor maramuresene (soarele, funia) pe complexe arhitectonice, constructii sau structuri de lemn din Mexic – si aici ele poarta amprenta vechimii locurilor si a legaturii omului cu natura. Sa fie oare bisericile noastre faimoase din lemn un specific local care ii ofera Maramuresului unicitatea intru expresie? Da, atata vreme cat ne raportam la un spatiu nu prea indepartat; pentru ca si tarile nordice (in special Norvegia) se bucura de aceleasi expresii ale legaturii omului cu Dumnezeu si sunt puse parca sub lumina aceluiasi stil arhitectonic. Sa fie oare piatra, in varianta ei pretioasa si convertita in flori scoase cu truda si sacrificii din inima pamantului darnic al Maramuresului? Da, insa muzeul florilor din adancuri nu este unicat in lume, in ciuda faptului ca este, cu certitudine, o bogatie pentru Europa. Ar mai fi apoi, in conjunctie cu piatra, si metalul, care, sub diferite forme, de la aur la cupru sau de la fier la plumb, a fost o resursa care i-a imbogatit pe oamenii acestor locuri. Insa, generozitatea pamantului face ca si acestea sa fie reperabile si in alte orizonturi...
Sa fie oare cerul albastru de Baia Mare, acea celebra sursa de inspiratie pentru o faimoasa miscare culturala de la sfarsitul secolului al XIX-lea, convertita in Scoala Baimareana? Sa fie oare frumusetea obiceiurilor noastre populare, de la Tanjaua de pe Mara si pana la Vergel cu toata – inca prezenta – lumina din costumele populare ale oamenilor acestor locuri? Sa fie oare faimoasa ospitalitate impinsa pana la limita renuntarii la sine a gazdei si convertita intr-o incantare a oaspetilor?
Sa fie oare pretuirea rostului vietii si neglijarea neesentialului, nimicniciei si a omenescului, pana si dincolo, cu luarea in deradere a mortii si cu asezarea intru vecie sub semnul bunei dispozitii, a ironiei, a nefricii si a darzeniei?
Cred ca, mai intai de toate, Maramuresul este o stare de spirit cu care Europa ar putea deveni mult mai bogata. In ritmuri lente de colinde, acompaniate de clopotele bisericilor ce ne reprezinta, impodobiti cu aurul pamantului nostru, pasind pe flori de mina in miros de castane coapte, cu cires inflorit la urechi si busuioc in par, imbracati in straiele noastre de sarbatoare, i-am putea da Europei starea de „acasa” pe care o are oricine vine, cu credinta si cu dragoste, in Maramures.
Astfel, albastrul cerului nostru ar putea completa paleta cromatica a Europei cu caldura si lumina acestui atat-de-pretutindeni acasa, obiceiurile noastre ar putea intregi tabloul manifestarilor intru omenesc, reinnodand trecutul din muzeele europene cu prezentul din lumea dacilor nesubjugati pentru care credinta trece dincolo de vremelnicia fiintei, iar Maramuresul sa devina ceea ce, in fapt, este: poarta vesnic deschisa, ca si sufletul oamenilor de aici, prin care Europa vine si revine, acasa. Pentru ca acasa inseamna Europa, iar noi cu credinta, cu dragoste si cu frica de Dumnezeu trebuie sa intram si sa locuim intr-insa.
Autor: Mihai Patrascu
Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Bancul Zilei...

Un elev către dirigintă:
-Tatal meu m-a învăţat că în viaţă e mai bine să dai decât să primeşti.
Diriginta: - Da, aşa e. Foarte frumoasă educaţie ai primit. Dar cum îl cheamă pe tatăl tau?
- Lucian Bute!

Sursa: Maramuresul Online

Lucian Bute a castigat prin KO in runda a 4-a [Video+Foto]

Romanul Lucian Bute si-a aparat cu succes centura, pentru a opta oara. El l-a facut K.O. pe Jean Paul Mendy, in runda a patra a meciului de la Bucuresti. Bute a izbucnit in lacrimi, dupa ce si-a trimis la podea adversarul.

Bute sau Mister Knockout, cum ii spun cunoscatorii, are un palmares impresionant: campion mondial la categoria supermijlocie, 28 victorii din 28 meciuri, dintre care 23 fireste, prin Knock out.
Pentru primul sau meci acasa, Bute si-a inceput pregatirea la Montreal, a continuat-o la Milano, apoi a venit in tara.
In ultima saptamana a facut trei antrenamente pe zi si s-a straduit sa treaca proba cantarului, primul obstacol din cursa. Ultimul kilogram a fost cel mai greu de dat jos, dar a reusit si se incadreaza in limitele categoriei sale.
Ca Lucian este in forma s-au convins si suporterii care i-au urmarit fascinati miscarile, la un antrenament efectuat cu public, in aceasta saptamana. Sub atenta supraveghere a antrenorului, sportivul a facut o demostratie de viteza, mobilitate si daruire.

Momentul in care Lucian Bute il face K.O. pe Jean Paul Mendy, in runda a patra. VIDEO

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Rezervatia Stiintifica Piatra Rea – Borsa

Rezervatia Stiintifica Piatra Rea, cu o suprafata de 50 ha, protejata in special pentru abundenta exemplarelor de floare de colt (Leontopodium alpinum). S-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National, in zone protejate, avand codul 2589, se afla in cadrul Parcului National Muntii Rodnei si face parte din categoria a I-a, rezervatie stiintifica.

Album foto Rezervatia Stiintifica Piatra Rea

Descriere Rezervatia Stiintifica Piatra Rea

Scopul administrarii Rezervatiei Stiintifice Piatra Rea este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice. Rezervatia se afla in localitatea Borsa, iar altitudinea medie la care se gaseste este de 1.500m. Aceasta este delimitata de paraiele Fantana (in E) si Cimpoiasa (in V), aici se afla una dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpati, cascada Cailor, o cadere de apa de circa 80m. Relieful acestei zone de eroziune este alcatuit din calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo si exocarstice (ravene, pesteri, doline, lapiezuri).
Aici se poate intalni o vegetatie diversa incepand cu cea nemorala si pana la cea subalpina si alpina, cu numeroase specii rare si ocrotite cum sunt: Gusa porumbelului (Silene nivalis), Paiusul (Festuca porcii), Clopotelul de munte (Campanula carpatica), Soparlita (Veronica baumgartenii), Ghintura (Gentiana lutea), Mierea ursului (Pulmonaria filerszkiana), Floarea de colt (Leontopodium alpinum), Smardarul (Rhododendron sp.) etc. Majoritatea zonei forestiere din cadrul rezervatiei este formata din molid (Picea abies), intalnindu-se intr-un procent redus si brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), scorus (Sorbus sp.) paltin (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior) s.a. Ca specii de animale in aceasta zona intalnim: ursul (Ursus arctos) – ocrotit, cerbul (Cervus elaphus), capra neagra (Rupicapra rupicapra) – ocrotita.

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Chemare la judecată...

Voi, ce ne-ati vândut la Piata,

Vreti sa ne vindeti si tara.

Nu v-ar apuca în viata

Nici cucul, nici primavara!

Voi, ce ne-ati vândut în piata,

Acum vreti sa vindeti muntii.

Nu v-ar mai gasi în viata

Nici copiii, nici parintii!

Voi, ce ne-ati pângarit glia

Si-ati uitat c-avem si cruci,

Lovi v-ar apoplexia,

Criminali si eunuci!

Voi, ce-ati dezbinat poporul

Si v-ati rotunjit averea,

Împreuna cu soborul

Ne-ati vândut si capisterea.

Voi, ce ne-ati scufundat flota,

Vreti sa-necati România,

Voi ne-ati pregatit Golgota

Si ne-ati întinat mândria.

Ati vândut averea tarii,

Ne-ati distrus asezamântul

Cum e ziua disperarii,

De v-ar înghiti mormântul!

Voi, ce-ati vândut România

La Banci si la licurici,

Voi ne-ati napadit ca râia

Tradatori si venetici.

Voi, ce ne-ati vândut pamântul,

Ne-alungati peste hotare.

Sa nu mai rostiti cuvântul

De ROMÂN, ca mult ne doare!

Ati schimbat legile tarii,

Chiar si Constitutia

Caci în ziua desteptarii

Vreti sa ne-ngropati cu ea.

Sfârtecat-ati harta tarii,

Ordin de globalizare,

Nu v-ar apuca în viata

Pastele si Postul Mare!

Voi ne-nmormântati cu nunta

Dup-o lege vinovata,

Asa v-a cerut Oculta,

Eu va chem la judecata.

Voi, ce ne-ati vândut la Piata,

Voi, ce ne-ati tradat si tara,

Nu v-ar apuca în viata

Nici cucul, nici primavara!

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online

Maramu'

Archive for iulie 2011

Rezervatia mixta Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei

Gheorghe si Vasile :))

Maramureşul "se vinde" la Bucureşti

Lucian Bute : Campionul mondial la box a fost intr-o vizita privata in Maramures

MISS MARAMUREŞANCA 2011

Bun venit in Maramures !!!

Bine ati venit in Maramuresul istoric!

Ce vei face odata ajuns in Borsa?

Costumul popular

Portul femeiesc

Portul barbatesc

Semaforu-i pe roşu [Scrisori netimbrate]

Zilele Culturii şi Sportului Sighetean

Maramuresul - realitate europeana

Bancul Zilei...

Lucian Bute a castigat prin KO in runda a 4-a [Video+Foto]

Momentul in care Lucian Bute il face K.O. pe Jean Paul Mendy, in runda a patra. VIDEO

Rezervatia Stiintifica Piatra Rea – Borsa

Chemare la judecată...

Post navigation

Categories

Archives

Followers