Fiind în imediata vecinătate a Colegiului Naţional "Dragoş Vodă", elevii de aici o folosesc ca poartă de evadare de la ore. Trecătorilor însă li se oferă o imagine dezolantă. "Trec mai în fiecare zi prin faţa acestui imobil. Este ruşinos că există astfel de situaţii care ne fac să credem că civilizaţia şi bunul-simţ nu există. Chiar în plin centru al municipiului să fie tolerat asemenea lucru, să asistăm cum un loc care ar trebui să fie parte din cultura noastră devine o ruină. Nu este normal", consideră Ilie M. "Acest imobil ne-a fost livrat nouă. Nu este al nostru. Nu am desfăşurat nicio activitate aici. Pentru a face, totuşi, cât de cât ceva, am blocat  intările cu panouri din placaj. La scurt timp, acestea au fost sparte de cei care tranzitează clădirea. Am cerut şi sprijinul poliţiei ca să putem  rezolva această problemă", a declarat prof. dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului. 

"În urma sesizărilor venite din partea celor de la Muzeul Maramureşului, am luat legătura cu conducerea Colegiului «Dragoş Vodă» şi le-am cerut să stopeze accesul elevilor în clădire. Pentru a se realiza acest lucru, este nevoie de costruirea unui gard de protecţie care ar rezolva, în parte, problema. Ne vom intensifica prezenţa în zonă pentru a-i identifica pe cei care aruncă resturi menajere", a asigurat comisar-şef Vasile Tepei, şeful Biroului de Ordine Publică Urbană din cadrul Poliţiei Sighetu Marmaţiei. "Este o situaţie  complicată. Imobilul este revendicat. Nu putem investi  fonduri pentru reparaţii ca apoi să ne trezim că îl pierdem. Vom încerca să găsim o soluţie viabilă prin care să rezolvăm problema", a spus şi jr. Ovidiu Nemeş, viceprimarul oraşului.
Din nefericire, cazul nu este singular. Pe raza municipiului mai există asemenea clădiri care stau să cadă pe trecători. Nimeni nu face, însă, nimic dacă nu există un interes material. Este destul să amintim clădirea fostei băi comunale, care în trecut a fost o baie rituală evreiască şi a aparţinut familiei de rabini Teitelbaum şi care în prezent aparţine Societăţii "Caritatea" a comunităţilor evreieşti din România. Alt exemplu: clădirea Cahan sau sediul fostei fabrici Unitatea - sectorul B, care arată ca după un bombardament... Pânâ când se va face ceva cu aceste clădiri, ele rămân, din păcate, în continuare dovezi ale neputinţei autorităţilor.