Zacamant aurifer sub padurea retrocedata Composesoratului din care face parte miliardarul Frank Timis

© "Maramuresul Online"

© 2009



Trimite stirea pe Yahoo! Messenger





DEZVALUIRI. „Peste 6.000 de hectare din padurile din Borsa s-au dat lui Frank Timis, a carui nevasta este verisoara cu primarul Remus Stetco, si lui Toader Stetco, var de gradul I al primarului. In timpul asta, adevaratii proprietari sunt plimbati de la un Tribunal la altul”, a acuzat presedintele Asociatiei Composesorale Borsa, Matei Mihali, la intalnirea cu autoritatile Maramuresului.

Miza reala: zacamantul. In prezenta prefectului Sandu Bombonel Pocol si a subprefectului Dorin Buda, Mihali l-a acuzat pe primarul orasului Borsa, Remus Stetco, ca si-a favorizat rudeniile si le-a improprietarit cu paduri, chiar daca nu detineau documente. „La sfarsitul anului 2006 au facut Composesoratul Cisla, iar apoi i-a pus in posesie. Asa s-au ales trei oameni cu 6.065 de hectare de padure, chiar daca nu detineau nici un act de proprietate”, a declarat Mihali. Conform reprezentantului Asociatiei Composesorale Borsa, cei trei nu sunt interesati de suprafata silvica, ci de zacamantul aurifer care se afla pe respectiva proprietate.

„Intreaga suprafata de padure care a fost restituita ilegal lui Frank Timis, varului primarului si edilului sef este localizata pe un zacamant aurifer - in aceasta zona a ramas zacamant bogat in aur, care nu a fost exploata in vremea lui Ceausescu pe motiv ca ramane in rezerva de stat. Acum, oamenii lui Timis, belesc padurile pentru a putea excava”, a declarat Mihali.

Primarul Borsei, Remus Stetco, spune ca el sau rudele sale nu sunt implicate in niciun composesorat. A recunoscut gradul de rudenie cu Toader Stetco, care i-ar fi „var de-al treilea”, insa spune ca nu stie exact daca Frank Timis face parte din Composesoratului Cisla - insa surse informate din Borsa au confirmat apartenenta lui Frank Timis la respectivul composesorat, precum si „existenta unui zacamant bogat in minereuri aflat sub padurile retrocedate” respectivului composesorat.

Cumpararea influentei. Presedintele Asociatiei Composesorale a mai declarat ca numai pentru valorificarea lemnului exploatat de pe cele 6.000 de hectare de padure, Composesoratul Cisla primeste intr-un an un milion de euro. „Frank Timis si-a facut un Ocol Silvic privat, Toader Stetco si-a facut o firma, iar apoi si-au gasit oameni de influenta in fiecare zona. La nivel judetean, Timis a dat foarte multe mii de euro pentru distractia in Grecia a lui Mircea Man (n.red., presedintele Consiliului Judetean Maramures) si a prefectului Sandu Pocol”, a declarat Mihali.

Frank Timis - fisa de cadre. Vasile Timis s-a nascut in Borsa, in 28 ianuarie 1963. A fugit din Romania in anul 1979, la varsta de 16 ani, traversand ilegal Iugoslavia. Dupa ce a mers doar noaptea, pe jos, timp de 40 de zile, a ajuns la Trieste (Italia). De acolo, a plecat in Perth (Australia) si a devenit Frank Timis. La inceput i-a fost greu sa se adapteze. Poate de aceea a fost acuzat de trei ori de posesie, detinere si vanzare de droguri (marijuana si heroina - politistii australieni i-au gasit chiar si in chiloti mostre de heroina). A scapat de fiecare data cu amenzi, declarandu-se dependent de heroina . A lucrat initial ca mecanic auto, apoi ca sofer, iar apoi, treptat, a patruns in cele mai inalte sfere ale afacerilor din sectorul minier, gaz si petrol.

In urma cu cativa ani, declara ca el descopera zacamante, iar daca reuseste sa-l transforme macar pe unul intr-o exploatare comerciala, profitul poate fi de 3000%. A reusit asta in vestul Africii, Ucraina, Kazahstan si Australia. In pofida faptului ca este un personaj extrem de controversat, companiile in care Timis este actionar principal au drept de exploatare a tuturor resurselor minerale pe o suprafata de 45.000 km patrati in vestul Africii. De asemeni, Timis detine dreptul de exploatare a titeiului si gazelor naturale pe 35.000 km patrati in Kazahstan, 5.000 km patrati in Ucraina si 2.500 km patrati in Egipt, precum si drept de exploatare a minereurilor de fier, cupru, platina, aur si nichel de pe 45.000 km patrati in Australia.













Maramuresul OnlineMaramuresul Online


Leave a Reply